Sistemul Energetic Național a ajuns într-un punct critic, după ce România s-a apropiat de o avarie majoră în producția de energie, pe fondul opririi simultane a ambelor reactoare nucleare de la Centrala Nucleară Cernavodă. De asemenea, lipsa energiei pe cărbune își spune cuvântul. Potrivit datelor apărute în spațiul public, în dimineața zilei de 11 mai, consumul de energie depășea semnificativ producția internă, diferența fiind acoperită prin importuri masive. Astfel, la primele ore ale dimineții, România producea aproximativ 3.080 MW, în timp ce consumul trecea de 4.800 MW, ceea ce a dus la importuri de până la 1.800–1.900 MW.
Specialiștii avertizează că marja de siguranță a sistemului a devenit „extrem de mică”, existând riscul real de dezechilibru major, cu potențial de blackout în anumite condiții.
Fără producția nucleară: pierdere de 1.400 MW
Situația a fost generată de indisponibilitatea simultană a celor două unități de la Cernavodă. Unitatea 2 a fost oprită în urma unei defecțiuni tehnice la un transformator, iar lucrările de remediere au necesitat prelungirea opririi. În același timp, Unitatea 1 a intrat în revizia anuală planificată, fiind deconectată de la sistem.
Consecința directă: sistemul energetic național a pierdut temporar aproximativ 1.400 MW de producție stabilă – un volum esențial pentru echilibrarea consumului.
Importuri uriașe și vulnerabilitate sistemică
În lipsa acestei capacități, România a fost nevoită să recurgă masiv la importuri, ceea ce a pus presiune suplimentară pe sistem și pe prețuri. Situația scoate în evidență o vulnerabilitate structurală: lipsa unor capacități interne suficiente și flexibile care să compenseze rapid pierderile majore de producție.
Experții subliniază că problema nu ține doar de incidentul punctual, ci de capacitatea limitată a sistemului de a absorbi șocuri, mai ales în contextul în care o parte din capacitățile energetice clasice au fost scoase din funcțiune în ultimii ani.
Semnal de alarmă pentru securitatea energetică
Contextul actual reaprinde dezbaterea privind securitatea energetică a României, într-un moment în care țara oscilează tot mai frecvent între statutul de exportator și cel de importator de energie.
Situația din aceste zile arată clar că, în lipsa unor investiții accelerate în capacități de producție stabile și în infrastructură, astfel de episoade pot deveni recurente, cu impact direct asupra economiei și consumatorilor.
Deocamdată, autoritățile și operatorii din sistem monitorizează evoluția situației, însă episodul evidențiază cât de fragil poate deveni echilibrul energetic atunci când mai multe vulnerabilități se suprapun simultan.
