România se confruntă în aceste zile cu unul dintre cele mai ample valuri de proteste din ultimii ani, după ce proiectul noii Legi a salarizării unitare a stârnit nemulțumiri majore în rândul angajaților din sectorul public. Mii de salariați din sănătate, finanțe, justiție, educație și alte domenii bugetare au ieșit sau urmează să iasă în stradă, acuzând Guvernul că noua grilă salarială le diminuează veniturile și ignoră revendicările formulate în ultimii ani.
Cele mai ample manifestații au loc în această săptămână la București, unde Federația SANITAS a mobilizat sindicaliști din toate regiunile țării pentru un protest de amploare în Piața Victoriei și în zona Parlamentului. Reprezentanții sistemului sanitar susțin că forma actuală a proiectului este „inechitabilă și profund defavorabilă” pentru personalul medical și cel din asistența socială, avertizând că numeroși angajați riscă să piardă venituri importante prin reducerea sau plafonarea unor sporuri și indemnizații.
Potrivit liderilor sindicali, nemulțumirile sunt alimentate și de faptul că negocierile privind noua lege au început încă din anul 2022, însă varianta prezentată acum de Guvern nu ar mai reflecta înțelegerile discutate cu partenerii sociali. Sindicaliștii cer retragerea proiectului în forma actuală și reluarea negocierilor.
Tensiunile nu se limitează însă la sistemul sanitar. În Ministerul Finanțelor, ANAF și Trezorerie au fost declanșate proteste spontane, angajații solicitând o grilă salarială distinctă și recunoașterea specificului activității lor. Sindicatele din domeniu avertizează că actuala formulă a legii nu reflectă responsabilitățile și constrângerile profesionale ale personalului din administrația fiscală și financiară.
Și sistemul judiciar intră într-o perioadă de tensiuni fără precedent. Personalul auxiliar din instanțe și parchete a început deja suspendarea parțială a activității, iar protestele vor culmina cu oprirea totală a activității în anumite intervale orare. Grefierii și ceilalți angajați ai instanțelor reclamă faptul că revendicările lor au fost ignorate în procesul de elaborare a noii legi și avertizează că blocajele pot afecta semnificativ desfășurarea actului de justiție.
Nemulțumirile se extind și către alte categorii de bugetari. Organizațiile sindicale din educație, vămi și alte instituții publice au anunțat că analizează declanșarea unor forme similare de protest, în contextul în care proiectul noii legi este perceput ca generând pierderi salariale și noi inechități între diferitele familii ocupaționale din sectorul public.
În timp ce Guvernul susține că noua Lege a salarizării reprezintă un jalon important asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și că obiectivul este eliminarea discrepanțelor din sistemul public, sindicatele avertizează că adoptarea proiectului fără modificări riscă să provoace blocaje instituționale și să amplifice conflictul social.
Astfel, începutul lunii iunie găsește România într-o stare de efervescență sindicală rar întâlnită, cu mii de angajați din sectoare esențiale pregătiți să continue protestele până când autoritățile vor accepta redeschiderea negocierilor asupra uneia dintre cele mai importante reforme salariale din ultimii ani.
