Ca în fiecare an, autoritățile județului Gorj au participat astăzi, alături de localnici și invitați, la evenimentul comemorativ dedicat memoriei lui Tudor Vladimirescu și Revoluției de la 1821. Momentul solemn a avut loc pe Câmpia Soarelui din Padeș, locul unde pandurul oltean a lansat faimoasa Proclamație de la Padeș, document care a aprins flacăra primei mișcări revoluționare moderne din Țările Române. La evenimentul de astăzi au participat reprezentanți ai Consiliului Județean Gorj, Instituției Prefectului, primari, reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Gorj, ai poliției dar și din rândul unora dintre partidele politice. Organizatorii evenimentului de astăzi au omis intenționat sau din neglijență să invite oficial reprezentanții mass-mediei tradiționale. Doar câțiva jurnaliști, care au aflat informația direct de la sursă, au fost prezenți – restul presei fiind, practic, ținută deoparte.
La monumentul ridicat de săteni pe locul istoric al Revoluției, au fost depuse coroane de flori, s-au ținut discursuri oficiale și un moment de reculegere în memoria eroilor.
Prefectura Gorj a transmis un mesaj de apreciere pentru organizarea evenimentului, subliniind rolul fundamental pe care Tudor Vladimirescu l-a avut în cristalizarea conștiinței naționale:
„Cinstim memoria lui Tudor Vladimirescu și a tuturor celor care, prin jertfă și viziune, au pus temelia statului român modern. El rămâne un simbol al demnității, curajului și al dorinței de înnoire a societății românești.”
Evenimentul din acest an a avut o dublă semnificație, întrucât s-a desfășurat în zi de mare sărbătoare creștin-ortodoxă. Ionuț Drăgoi, consilier în cadrul Instituției Prefectului, a declarat: „Tudor Vladimirescu nu este doar un simbol istoric, ci și un reper moral – un om care a avut curajul să spună „Ajunge!” în fața nedreptății. Revoluția din 1821 rămâne o filă de început în lupta pentru dreptate socială, demnitate și unitate românească.”
O moștenire istorică ridicată de oameni simpli
Puțini știu că monumentul din Padeș are o poveste de peste un secol. Totul a început în 1921, când învățătorul N.I. Spineanu și Comitetul școlar local au marcat centenarul Revoluției ridicând o troiță de stejar inscripționată „Tudor Vladimirescu 1821–1921”. Șase ani mai târziu, sub aceeași conducere, s-au inițiat demersuri pentru construirea unui monument de piatră, proiectat de arhitectul State Baloșin, originar din Padeș.
Lucrările au început în 1933, sub coordonarea antreprenorului Carol Umberto. Construit din calcar masiv, în formă de trunchi de piramidă, monumentul are o înălțime de 9,5 metri și o bază de 20 metri. Piesele sculpturale – inclusiv chipul lui Tudor Vladimirescu și scena citirii Proclamației – au fost realizate de elevii Școlii de Arte și Meserii din București. Întreaga comunitate a contribuit cu materiale de construcție, forță de muncă și resurse din pădure, dând astfel naștere unui veritabil altar național.
Pe latura nordică se păstrează și astăzi placa de bronz cu textul original al Proclamației de la Padeș, documentul prin care Vladimirescu cerea desființarea privilegiilor boierești, împărțirea pământurilor și o justiție dreaptă pentru toți românii.
Un sfârșit tragic, dar o moștenire vie
Dincolo de gloria sa revoluționară, destinul lui Tudor Vladimirescu a fost tragic. După ce a reușit să mobilizeze o mișcare populară fără precedent în Țara Românească, relațiile tensionate cu Eteria – organizația greacă ce urmărea eliberarea de sub dominația otomană – și manevrele sale de apropiere de Poarta Otomană au dus la izolarea sa. La 21 mai (stil vechi), Vladimirescu a fost capturat de arnăuții eteriști din tabăra de la Golești și dus la Târgoviște. Acolo, un „tribunal” improvizat l-a condamnat la moarte. În noaptea de 27 spre 28 mai 1821 (7/8 iunie, stil nou), liderul pandurilor a fost executat și aruncat într-o fântână, pentru a nu deveni simbol al martiriului.
Moartea sa a precipitat destrămarea armatei pandurești. Fără lider, fără strategie, și sub presiunea trupelor otomane, mișcarea s-a stins. Însă ideile lui Vladimirescu – despre dreptate, libertate și egalitate – au supraviețuit și au inspirat generații întregi.
O figură istorică între mit și realitate
Tudor Vladimirescu rămâne una dintre cele mai complexe și controversate figuri ale istoriei românești: un revoluționar modern, prins între marile puteri și interesele politice ale vremii. A fost trădat, izolat și ucis, dar a lăsat în urmă o moștenire care a deschis calea renașterii naționale.
Comemorarea de la Padeș nu este doar un moment de aducere aminte, ci și o reafirmare a valorilor pentru care Tudor Vladimirescu a luptat: demnitate, dreptate socială și libertate.
