Biserica Ortodoxă îl cinsteşte, astăzi, pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Se spune că, de astăzi, codrul se desfrunzește și căldura intră în pământ. Sărbătoarea Sfântului Dumitru este asociată cu sosirea iernii și a frigului. De azi, căldura intră în pământ și frigul începe să-și arate colții. Dacă azi e vremea aspră, va fi iarna bună, iar alții zic că de va fi vremea bună, toamna va fi lungă și frumoasă.
Sfântul Dumitru este prăznuit în fiecare an pe data de 26 octombrie. Sărbătoarea este cel mai important eveniment religios al toamnei din calendarul creștin ortodox.
Cine a fost Sfântul Dumitru
Sfântul Dimitrie Izvorător de Mir a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu și era fiul voievodului cetății Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Sfântul Dumitru era învățat de către părinții lui, în cămara cea ascunsă a palatului lor, tainele sfintei credințe, milostenia către cei săraci și facerea de bine către cei ce aveau nevoie.
De ce i se spune Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir
Moaștele Sfântului Dimitrie se află în Tesalonic, în biserica de pe locul martiriului său. Pentru că din moaștele sale a curs și curge mir, Sfantul Dimitrie a primit și numele de Izvoratorul de Mir. Mirul este dăruit creștinilor pentru diverse boli spre vindecare. În prima duminică după sărbătoarea Sfântului Dimitrie, la Vecernie, este deschisă racla în care sunt prezente sfintele moaște. Aici, Mitropolitul scoate tava de sub sfintele moaște cu mir, care este amestecat cu ulei de la Sfantul Maslu și este dăruit credincioșilor bolnavi spre tămăduire.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru
Fiind o sărbătarea atât de importantă pentru români, Sfântul Dumitru este o zi marcată de tradiții și superstiții aducătoare de noroc și sănătate.
- În ziua de Sfântul Dumitru, nu trebuie folosit pieptănul pentru nu atrage necazurile. Cei care vor respecta cu sfințenie această zi sfântă, vor fi feriți de boli tot anul.
- altă tradiție spune că ciobanii trebuie să fie atenți la cum dorm oile. Dacă prima care se va trezi va fi o oaie albă și aceasta va pleca în jos, iarna va fi geroasă. Dar dacă se va trezi prima dată o oaie neagră și va pleca în sus, iarna va fi blândă.
- Un alt obicei al zilei de Sfântul Dumitru se întâlnește în Dobrogea. Mai mulți flăcăi se întrunesc la o casă, de unde pornesc apoi prin sat cântând din fluiere și cavale, între ei se află și un fecior îmbrăcat ca o cadâncă, astfel capătă bacșișuri. Obiceiul se mai numește și “datina Saiegiilor”.
- Tot în această zi sfântă , de Sfântul Dumitru, se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos. Se mai spune, în tradiția românească, că cei care vor păzi cu sfințenie această sărbătoare, de Sfânt Dumitru, vor fi feriți de boli sau lovituri.
- La Sâmedru, se zice din bătrâni, că oamenii morți (în morminte) se fac muroni, vârcolaci, strigoni și, ieșind din pământ, nepăciuiesc pe cei vii.
De sărbătoarea Sfântului Dumitru, sau Sâmedru, există și superstiții legate de vreme și de iarna ce va urma, dintre care:
- Cum e ziua de Sâmedru, așa va fi toată iarna;
- Dacă la Sâmedru e vremea aspră, va fi iarna bună, iar alții zic că că de va fi la Sumedru vremea bună, toamna va fi lungă și frumoasă;
- Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi bună, iar dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
- Dacă la Sâmedru e lună nouă, iarna se începe curând și se termină repede, iar dacă e lună plină, iarna se începe curând și se termină târziu;
- În noaptea de Sâmedru ciobanii pândesc unde dorm oile și, dacă dimineața se va scula întâi o oaie albă și va pleca în jos, iarna va fi grea; dacă se va scula o oaie neagră și va pleca în sus, iarna va fi ușoară.
