România face un nou pas major în zona înarmării și a apărării antiaeriene. Ministerul Apărării Naționale a semnat primul contract subsecvent pentru achiziția sistemelor SHORAD-VSHORAD, produse de compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems, în cadrul unui acord evaluat la peste 2 miliarde de euro. Sistemul ales este SPYDER, o platformă mobilă de apărare aeriană destinată combaterii amenințărilor la joasă și foarte joasă altitudine: drone, elicoptere, avioane, rachete de croazieră și muniții ghidate. Practic, România își construiește un nou strat de protecție aeriană, într-un context regional tensionat, cu războiul din Ucraina la graniță și cu amenințarea dronelor devenită deja realitate în zona Mării Negre.
Potrivit MApN, primul contract are o valoare de 3,049 miliarde lei fără TVA și include un sistem integrat SHORAD-VSHORAD, trei sisteme VSHORAD, un sistem SHORAD, dar și echipamente de instruire și simulare pentru operatori. Primele două sisteme VSHORAD ar urma să fie livrate în termen de trei ani de la semnare, iar acordul-cadru se întinde pe o perioadă de șapte ani. Valoarea totală a programului este de 10,33 miliarde lei fără TVA, adică aproximativ 2,038 miliarde euro fără TVA, conform datelor comunicate de Ministerul Apărării Naționale.
Contractul este prezentat de presa internațională drept cel mai mare din istoria companiei Rafael și al doilea cel mai mare acord din industria israeliană de apărare, după vânzarea sistemului Arrow 3 către Germania, evaluată la 3,5 miliarde de dolari, potrivit The Jerusalem Post.
Deși în spațiul public sistemul a fost comparat cu celebrul Iron Dome, SPYDER este un sistem diferit, construit pentru apărare aeriană pe rază scurtă și foarte scurtă, adaptabil la diverse configurații operaționale. Achiziția vine în completarea programelor deja derulate de România pentru întărirea apărării aeriene, inclusiv sistemele Patriot.
Prin acest contract, România nu cumpără doar rachete, ci intră într-un program amplu care include radare, lansatoare, interceptori, pregătirea militarilor, sprijin logistic și posibilă cooperare industrială. Pentru Armata Română, miza este clară: protejarea infrastructurii critice, a bazelor militare și a spațiului aerian național într-o perioadă în care dronele și rachetele de croazieră au schimbat radical regulile războiului modern.
