Procurorii DIICOT au capturat o grupare de aproximativ 30 de persoane, coordonată de un bărbat de 35 de ani, că a exploatat sexual aproximativ 30 de tinere în Germania, Olanda și Austria. Suspecții ar fi rulat peste 3 milioane de euro. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală au desfășurat, joi, 5 noiembrie 2026, 36 de percheziții domiciliare în București și în județele Ilfov și Buzău. Alte 21 de percheziții au avut loc simultan în Germania, în Nürnberg, Hamburg, Freiburg și Stuttgart, precum și la Viena, într-un club.
Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism, favorizarea făptuitorului și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
Grupare construită pe legături de rudenie
Potrivit anchetatorilor, din ianuarie 2020 și până în prezent, sub coordonarea unui suspect de 35 de ani, în București a funcționat o grupare de aproximativ 30 de membri. Scopul ar fi fost obținerea de sume importante din exploatarea sexuală a mai multor tinere în diverse țări europene.
Liderul provine dintr-o familie care, de-a lungul timpului, ar fi obținut sume consistente din activități ilicite. El ar fi inițiat gruparea pentru a-și mări veniturile obținute facil din infracțiuni. Nucleul s-a dezvoltat pe baza relațiilor de rudenie dintre majoritatea membrilor, mulți dintre ei cu experiență infracțională.
Metoda „lover boy”
Potrivit DIICOT, suspecții au identificat și recrutat victimele, le-au transportat în Germania, Olanda și Austria, au promovat anunțuri pe site-uri de specialitate și le-au dus la locațiile clienților. Tinerele erau cazate în imobile închiriate special în acest scop.
Până acum au fost identificate aproximativ 30 de victime. Ele au fost recrutate prin metoda „lover boy”, iar apoi, prin șantaj emoțional și violență fizică, au fost determinate să practice prostituția în beneficiul grupului.
Circuitul banilor
Anchetatorii spun că banii ajungeau la membrii grupării pe trei căi:
- transferuri bancare sau prin sisteme de transfer rapid de numerar, făcute de persoane de încredere ale suspecților sau chiar de victime, la întoarcerea în țară;
- transport direct de numerar, prin șoferi sau alte persoane de încredere;
- colectare directă, când suspecții mergeau personal în străinătate, atât pentru a ridica banii, cât și pentru a menține controlul asupra exploatării.
Doar prin transferuri monetare, suspecții ar fi obținut și rulat peste 3 milioane de euro.
Doi polițiști, între suspecți
Procurorii susțin că membrii grupării au beneficiat de sprijinul a doi agenți de poliție. Unul ar fi oferit informații despre o plângere formulată de una dintre victime. Celălalt ar fi făcut demersuri pentru a prelua instrumentarea cauzei, pentru a controla și tergiversa cercetările penale. El ar fi divulgat și informații obținute prin accesarea nejustificată, fără legătură cu atribuțiile de serviciu, a bazelor de date ale Ministerului Afacerilor Interne.
Echipă comună de anchetă sub egida Eurojust
Din cauza caracterului transfrontalier al faptelor, în septembrie 2026 autoritățile din România și Germania au semnat, la inițiativa procurorilor DIICOT și sub egida Eurojust, un acord pentru constituirea unei Echipe Comune de Anchetă (JIT).
Acțiunea de joi a fost realizată cu sprijinul mai multor structuri:
- polițiști ai Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate din București și Ploiești;
- Serviciile de Combatere a Criminalității Organizate din Ilfov și Buzău;
- specialiști ai Institutului Național de Criminalistică;
- jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție și al Direcției Generale de Jandarmerie a Municipiului București.
La activitățile din România participă reprezentanți ai Europol și ai poliției din Germania. La acțiunea din afara țării este prezent un reprezentant al Serviciului de Combatere a Traficului de Persoane. Cauza beneficiază și de sprijinul specialiștilor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.
Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
DIICOT precizează că, pe tot parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
