Premierul Ilie Bolojan a ajuns, în doar două zile, azi și ieri, în centrul unei confruntări deschise cu administrația locală din România. După ce a fost criticat dur de sute de primari pentru măsurile anunțate în reforma administrației publice, șeful Guvernului a stat față în față și cu președinții de Consilii Județene, reuniți azi în Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, pe tema bugetului de stat pe 2026 și a impactului direct al tăierilor propuse asupra autorităților locale. În timp ce premierul a vorbit despre un dialog „colegial”, mesajele venite din sală au fost cu totul diferite. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, i-a transmis direct că nu este corect să fie luate decizii peste capul PSD și că România nu poate fi guvernată ignorând partidul cu cei mai mulți parlamentari. Acesta a afirmat că nu se poate accepta ca un partid mai mic să conducă unul mai mare și a cerut ca deciziile să nu fie impuse fără consultare.
La rândul său, președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, a anunțat că PSD va decide dacă mai rămâne la guvernare după ce va vedea bugetul pentru 2026, subliniind că în teritoriu primăriile au nevoie de oameni și resurse, nu de tăieri de salarii și concedieri. El a arătat că, în multe județe, cea mai mare parte a bugetelor merge către dezvoltare și investiții, nu către cheltuieli salariale, contrazicând direct justificările Executivului.
Confruntat cu opoziția deschisă a aleșilor locali, Ilie Bolojan pare să fi schimbat tactica. Dacă inițial intenționa să își asume răspunderea pe reforma administrației publice, acum Guvernul ia în calcul adoptarea măsurilor prin ordonanță de urgență, pentru a evita riscul unei moțiuni de cenzură. Practic, reforma nu mai trece prin Parlament, ci pe ocolite, printr-un act normativ care reduce drastic posibilitatea dezbaterii și a opoziției politice.
Mai mult, Ministerul Justiției a avertizat că anumite prevederi ar putea fi declarate neconstituționale dacă nu sunt adoptate prin lege, ceea ce face și mai controversată alegerea unei ordonanțe de urgență. Procedura este oricum anevoioasă, fiind necesare numeroase avize, însă avantajul politic este evident: o ordonanță poate fi atacată la Curtea Constituțională doar de Avocatul Poporului sau indirect, printr-o instanță de judecată.
În timp ce premierul vorbește despre reformă și eficientizare, în teritoriu mesajul este clar: administrația locală vede aceste măsuri ca pe un atac direct la funcționarea primăriilor și consiliilor județene. După revolta primarilor, reacția președinților de CJ arată că nemulțumirea este generalizată, iar riscul real nu mai este doar blocajul administrativ, ci chiar ruperea echilibrului politic din coaliție.
