Profesorul de economie Bogdan Glăvan critică ferm majorările recente ale taxelor și impozitelor pe proprietate și pe autovehicule, respingând ideea că acestea ar fi impuse de Uniunea Europeană. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta afirmă că responsabilitatea aparține exclusiv autorităților române.
„1. Nu Uniunea Europeană ne-a impus terorismul fiscal!
2. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut să plătim impozite pe mașini egale sau mai mari decât în Germania!
3. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut să plătim impozit pe o mașină medie cât pentru două apartamente în București!
4. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut impozite discriminatorii, prin care pentru o mașină să plătești impozit de 10 ori mai mare decât pentru o altă mașină din același an, mai scumpă, mai mare și chiar mai poluantă!
5. Nu Uniunea Europeană ne-a impus să plătim impozite aiuristice pe locuințe, din moment ce italienii nu plătesc impozit pe casa în care locuiesc.
Ca și cu alte ocazii, nu Uniunea Europeană ne-a cerut să dăm legi unice în lume în prostia lor. Nu mai luați lumea de proastă!”, a transmis Bogdan Glăvan.
Profesorul susține că solicitările Bruxelles-ului au vizat doar corectarea unor distorsiuni din sistem, nu creșterea agresivă a taxării.
„Ce ne-a cerut Uniunea Europeană este (1) să revizuim impozitarea proprietăților pentru a reduce potențialul de arbitraj între impozitarea clădirilor persoanelor fizice și juridice – ca să nu se mai mute clădirile pe firme, bre!, (2) să ținem cont de valoarea de piață și (3) să stabilim impozite ținând cont de protecția mediului, și la case și la mașini.
Și acum, las acest citat din PNRR, ca pentru proști: “Principii esențiale […] vor constitui pilonii definitori ai acestei revizuiri.”
Păi cum păstrezi tu competitivitatea, idiot de stat român, dacă mărești povara fiscală 4 ani la rând […]?”, a scris Glăvan.
Economistul afirmă că majorarea taxelor este un exercițiu facil care nu necesită efort intelectual sau competență.
„Eu am mai spus: orice prost putea să crească povara fiscală. Și o maimuță putea să o crească. Și o inteligență artificială putea să o crească. Ultima nulitate din cel mai îndepărtat cătun al României putea să crească birurile. […]
Dacă nu poți face asta, du-te acasă, mărește-ți taxele la tine în bătătură până te saturi și scutește-ne cu prostia și cu aroganța”, a concluzionat Glăvan.
În replică la criticile publice, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a transmis că majorarea impozitelor a fost obligatorie în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR și al necesității reducerii deficitului bugetar.
Executivul arată că România era „una dintre țările cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților”, că existau diferențe majore între localități, iar nivelul de colectare era redus. Guvernul susține că neadoptarea reformei ar fi periclitat accesul la fonduri europene în valoare estimată între 300 și 500 milioane de euro.
Potrivit datelor oficiale, aplicarea noilor reguli va crește veniturile din taxarea proprietății cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, sumă care va rămâne în întregime la bugetele locale. Guvernul recunoaște însă sincope administrative la implementare, inclusiv erori de calcul și diferențe între unități administrativ-teritoriale, și afirmă că acestea sunt în curs de corectare.
Executivul precizează că baza impozabilă pentru clădiri și terenuri a fost recalibrată cu aproximativ 70%, ca etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piață din 2027, și că autoritățile locale au libertatea de a ajusta cotele în funcție de specificul fiecărei comunități. În ceea ce privește autovehiculele, impozitarea rămâne legată de cilindree, însă valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare.
Guvernul mai anunță că regimul fiscal pentru hibride a fost ajustat la cerințele Comisiei Europene, limitând facilitățile la vehiculele cu emisii sub 50 g/km CO₂.
