Guvernul intervine pentru a corecta una dintre cele mai criticate disfuncționalități apărute odată cu introducerea noii cărți electronice de identitate: lipsa adresei de domiciliu tipărite pe document și dificultățile birocratice generate de acest lucru. Noile măsuri vizează simplificarea procedurilor și reducerea drumurilor la ghișeu pentru cetățeni. Decizia vine după numeroase sesizări din partea românilor, care s-au confruntat cu situații absurde în relația cu instituțiile statului și cu mediul privat. Deși adresa există în format electronic, stocată pe cip, multe instituții nu aveau acces la aceste date sau nu dispuneau de echipamente pentru a le citi, solicitând în continuare adeverințe de domiciliu pe hârtie.
Pentru a elimina aceste blocaje, autoritățile au început să implementeze soluții tehnice și procedurale care permit verificarea directă a datelor din sistemele oficiale, fără a mai pune cetățeanul pe drumuri. Astfel, băncile au primit deja acces la baza de date a evidenței persoanelor și nu mai solicită adeverința de domiciliu, iar un mecanism similar este în curs de implementare pentru notari.
În același timp, alte instituții sunt obligate să interogheze direct bazele de date oficiale. De exemplu, pentru operațiuni precum obținerea extrasului de carte funciară, funcționarii trebuie să acceseze sistemul electronic și să genereze documentele necesare, fără a mai cere acte suplimentare de la cetățeni.
Problema adresei a apărut în contextul tranziției către cartea electronică de identitate, unde domiciliul nu mai este tipărit, ci stocat digital. Deși acest lucru permite actualizarea mai rapidă a datelor și integrarea în servicii online, lipsa infrastructurii și a interoperabilității între instituții a creat blocaje în practică.
Noile măsuri ale Guvernului marchează un pas important spre digitalizarea reală a administrației, în care instituțiile comunică între ele, iar cetățeanul nu mai este obligat să transporte documente între ghișee. În esență, responsabilitatea verificării datelor se mută de la cetățean către stat.
Schimbările vin într-un moment în care presiunea publică pentru servicii digitale eficiente este tot mai mare, iar autoritățile sunt obligate să accelereze modernizarea sistemelor. Dacă măsurile vor fi aplicate uniform, ele ar putea elimina una dintre cele mai frustrante probleme generate de noul buletin electronic: situația în care „digitalizarea” exista doar pe hârtie, dar nu și în practică.
