Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă (UATAA) Motru a fost debranșată oficial, în această dimineață, de la Sistemul Energetic Național, marcând practic închiderea definitivă a uneia dintre cele mai importante capacități energetice locale din ultimii 15 ani. Decizia produce efecte în lanț, atât la nivel social, cât și economic, într-un municipiu deja afectat de problemele sistemului de termoficare. Închiderea centralei pe cărbune vine ca urmare a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociate de “părinții” / miniștrii de la acea vreme Alexandru Ghinea (USR) și Virgil Popescu (PNL) care impun eliminarea treptată a capacităților de producție pe bază de cărbune. Autoritățile centrale au fost obligate să facă dovada debranșării acestor unități până la finalul lunii martie, ceea ce a accelerat procesul în cazul uzinei din Motru.
Consecințele sunt dramatice pentru oraș. Încă din luna februarie, peste 4.000 de apartamente, alături de școli, grădinițe și instituții publice, au rămas fără căldură și apă caldă, în lipsa unei soluții viabile de înlocuire a sistemului centralizat. În unele cazuri, cursurile au fost mutate în mediul online, iar locuitorii au fost nevoiți să improvizeze metode alternative de încălzire.
„Decizia s-a luat în urmă cu câțiva ani (…), când s-a aprobat acel PNRR cu trâmbițe și surle de către fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, și ‘părintele’ acelui PNRR, domnul Ghinea, unde la jalonul 114 se vorbește clar despre UATAA și despre închiderea acestei capacități. Astăzi, când vorbim, practic sunt efectele acelei decizii, decizie despre care, din păcate, într-un stat normal, am aflat abia în urmă cu câteva säptamâni, oarecum din greșeala, când la minister a apărut o înștiințare din partea Comisiei Europene, unde le spune clar, cu subiect și predicat, pentru simplul fapt că n-au închis mai multe centrale pe bază de cărbune care produc energie electrică, printre care Govora 3, 4, 5, Timișoara Sud, Drobeta și Motru, până la sfârșitul lunii martie să facă dovada efectivă, reală, cu documente, cu privire la debranșarea lor de la SEN, ridicarea licențelor unde este cazul și a altor avize, având în vedere că au informații că centralele în cauză ori s-au relicențiat, ori funcționează, ori n-au fost debranșate, ca atare, noi ca primărie nu am fost informați niciodată de această măsură luată în urmă cu câțiva ani de zile”, spune Cosmin Morega, primarul Municipiului Motru.
Pe fondul acestei situații, impactul social devine tot mai accentuat. Din totalul de aproximativ 130 de angajați ai uzinei, peste 90 se află în șomaj tehnic până la finalul lunii martie, iar majoritatea urmează să fie disponibilizați în perioada imediat următoare.
Doar circa 40 de salariați mai asigură în prezent activități minime, legate de siguranța instalațiilor și gestionarea problemelor juridice și financiare ale societății, în condițiile în care uzina se confruntă cu datorii semnificative către furnizori și cu procese pe rol.
Criza este amplificată și de lipsa subvențiilor guvernamentale, pe care autoritățile locale susțin că nu le-au mai primit, deși acestea reprezentau o componentă esențială pentru funcționarea sistemului de termoficare. În paralel, datoriile acumulate de populație către societatea de termoficare, estimate la milioane de lei, au contribuit la blocajul financiar care a dus, în final, la închiderea uzinei.
„Am fost puși în situația în care, odată cu solicitarea subvențiilor către Guvern, nimeni să nu ne răspundă exact, corect, direct și să ne spună adevărul și nu am primit acea subvenție pe care o solicitam și o primeam în fiecare an și atunci cele 4.000 de apartamente, școlile, grădinițele, au fost condamnate să rămână fără căldură și apă caldă. (…) Am stat în sistem online mai multe săptămâni, grădinițele și creșa nu au putut funcționa, și, mai mult, cele 4.000 de apartamente să găsească variante de încălzire electrice. Au început de săptămâna aceasta școala în sistem normal, totuși este răcoare dimineața și seara și se anunță mai rece în următoarea perioadă, am căutat o variantă de suplimentare pe bază de energie electrică cu aere condiționate și radiatoare, dar este clar că nu se poate face față peste tot, rețelele electrice mai cedează și am pus la dispoziție electricieni și am luat legătura cu furnizorul de energie să ne sprijine cât mai repede atunci când este vreo problemă”, a mai adăugat primarul municipiului Motru.
În acest context, municipiul Motru devine un nou exemplu al tranziției energetice accelerate, în care costurile sociale sunt resimțite direct de comunitate: locuințe fără încălzire, instituții afectate și zeci de familii rămase fără venituri chiar înainte de sărbătorile pascale. Pe același model de soartă pare să meargă și CE Oltenia…
