Partidul Național Liberal își alege, astăzi, noua conducere în cadrul unui Congres Extraordinar organizat pe fondul uneia dintre cele mai tensionate crize interne din ultimii ani. Ilie Bolojan este singurul candidat înscris pentru funcția de președinte al PNL, însă congresul are loc sub semnul contestărilor, al acuzațiilor de „simulacru democratic” și al unui război deschis între taberele din partid.
Congresul Extraordinar al PNL se desfășoară duminică, 21 iunie 2026, cu participarea a aproximativ 2.500 de delegați, care urmează să voteze noua structură de conducere a partidului. Potrivit informațiilor publicate de Replica Online, singurul liberal care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte este actualul lider al formațiunii, Ilie Bolojan.
În mod normal, un congres de partid ar trebui să fie o demonstrație de forță și unitate. În cazul PNL, însă, reuniunea vine după zile de tensiuni interne, acuzații publice și acțiuni în instanță. De o parte se află tabăra susținătoare a lui Ilie Bolojan, iar de cealaltă parte gruparea apropiată de Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL și premier desemnat în scenariul susținut de o parte a liberalilor. Replica Online notează că Veștea a calificat congresul drept un „demers nestatutar și nelegal” și a anunțat că nu va candida pentru șefia partidului.
Adrian Veștea a susținut că nu dorește să gireze ceea ce a numit un „simulacru democratic” prin care, în opinia sa, s-ar instala „dictatura în partid”. Mai mult, acesta a afirmat că scopul real al congresului nu ar fi clarificarea situației interne din PNL, ci blocarea învestirii Guvernului.
Conflictul politic a fost mutat și în instanță. Un grup de 16 parlamentari liberali, apropiați de Adrian Veștea, a contestat la Tribunalul Ilfov deciziile privind convocarea Consiliului Național Extraordinar și, implicit, a Congresului PNL. Printre semnatarii acțiunii sunt menționați Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Ion Iordache, Ionuț Stroe și alți parlamentari liberali. Tribunalul Ilfov a stabilit termen pentru judecarea cauzei la data de 3 iulie, adică după data programată pentru congres.
Potrivit Agerpres, cererea depusă la Tribunalul Ilfov vizează suspendarea deciziilor adoptate de Biroul Politic Național al PNL pe 17 iunie, prin care au fost convocate Consiliul Național Extraordinar din 19 iunie și Congresul Extraordinar din 21 iunie. G4Media a relatat, de asemenea, că gruparea contestatară a cerut inclusiv despăgubiri morale de 4 milioane de lei, într-un demers care confirmă dimensiunea juridică a rupturii interne din partid.
Tabăra Bolojan susține, în schimb, că procedura de convocare a congresului a fost legală și statutară. Deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat că organizarea reuniunii s-a făcut cu respectarea procedurilor și că Adrian Veștea nu ar fi cerut oficial, în scris, amânarea congresului.
Miza congresului este majoră. Ilie Bolojan încearcă să obțină controlul formal asupra partidului și să își legitimeze echipa de conducere într-un moment în care PNL este prins între presiunea guvernării, conflictele interne și nevoia de repoziționare electorală. Pe de altă parte, gruparea Veștea acuză o preluare forțată a partidului și contestă atât oportunitatea, cât și legalitatea congresului.
Actuala conducere a PNL se află deja într-o perioadă de reașezare. Înaintea congresului, funcțiile de prim-vicepreședinte erau deținute de Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Ciprian Ciucu, în timp ce Cătălin Predoiu a demisionat din această funcție. Ciprian Ciucu a anunțat, la rândul său, că nu va mai candida pentru un nou mandat de prim-vicepreședinte.
Dincolo de votul formal, congresul de astăzi arată imaginea unui partid aflat într-o criză profundă de autoritate. PNL intră în această reuniune cu un singur candidat la președinție, dar cu două tabere care nu mai mimează unitatea. Dacă Bolojan va fi ales, așa cum indică lipsa unui contracandidat, adevărata problemă nu va fi scorul de la congres, ci cât din partid va mai accepta, efectiv, noua conducere.
În locul unei competiții politice interne, PNL oferă astăzi imaginea unui congres cu rezultat aproape cunoscut dinainte, dar cu efecte greu de controlat după închiderea urnelor. Pentru liberali, bătălia nu pare să fie doar pentru funcții, ci pentru cine va dicta direcția partidului într-un moment în care orice ruptură internă poate costa scump politic și electoral.
