57 obiective din judeţul Gorj se află în stare avansată de degradare şi care care ar necesita urgent lucrări de restaurare. Potrivit unui raport prezentat Direcţia Judeţeană de Cultură Gorj, este vorba despre Casa Costică Bărbătescu de la Bărbăteşti, Casa Moangă-Pleşoianu de la Săcelu, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu, com. Slivileşti, Biserica de lemn Sf. Gheorghe Pişteştii din Vale, com. Bălăneşti, Biserica de lemn Sf. Nicolae de la Baia de Fier, cătun Sohodol, Biserica Sf. Nicolae de la Fărcăşeşti-Aninoasa, Casa din Brăneşti, Biserica Sf. Nicolae din Ansamblul Glogoveanu, com. Glogova, Casa Cepleanu de la Ceplea, , Biserica de lemn Sf. Nicolae din Polovragi, Cula de la Groşerea. Lipsa fondurilor însă, împiedică procesul de restaurare. De asemenea, în urma monitorizării monumentelor istorice de arhitectură s-a constatat că monumentele de arhitectură din lemn, predominant biserici, au nevoi diferite faţă de restul obiectivelor care sunt executate din cărămidă, astfel multe dintre ele necesită lucrări de restaurare-consolidare, restaurări ale picturii, refacerea tencuielilor exterioare sau acoperiş deteriorat. La toate acestea putem adăuga acele biserici din lemn al căror acoperiş este realizat din tablă sau ţiglă, materiale improprii pentru valoarea lor arhitecturală şi incompatibile cu calitatea de monument istoric a acestora, se mai arată în comunicat.
Autorităţile refuză să se implice
Reprezentanţii Direcţiei de Cultură susţin că se remarcă lipsa de interes pentru îngrijirea monumentelor istorice, biserici, care nu mai sunt folosite în cult în jurul cărora sunt lăsate animale să pască, vegetaţia creşte în voie, uneori şi cu importante consecinţe asupra monumentului pentru care creşte umiditate şi duce în timp la degradarea acestuia (Biserica de lemn Sf. Gheorghe din Sâmbotin, Biserica de lemn Adormirea maicii Domnului din Frăteşti, Leleşti, biserica de lemn Sf. Dumitru, Vlădoi, Schela, Biserica de lemn Sf. Nicolae, Polovragi – acoperită cu tablă într-o manieră mai mult decât improprie – Biserica Adormirea Maicii Domnului din Cruşeţ, Slăvuţa – geamurile turlei sparte, urme de mizerie provocate de păsări, etc. „Zona de protecţie a monumentelor istorice este, de asemenea, văzută ca o povară pentru administraţiile publice locale care nu înţeleg să protejeze cadrul natural construit. Aşa apar construcţii neautorizate în zona de protecţie şi nu suntem ajutaţi să reglementăm situaţia nici chiar atunci când ne-am autosesizat. Motivaţia este, de regulă „nu am ştiut”.” a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură. (A.P)
