Vocea care vine din interiorul celei mai dure linii a medicinei – Terapia Intensivă – nu mai este un simplu semnal de alarmă. Este un rechizitoriu la adresa modului în care statul român înțelege să trateze medicii din spitalele publice. Tatiana Grecu, medic ATI în cadrul Spitalul Județean de Urgență Târgu‑Jiu, descrie fără menajamente efectele noilor intenții guvernamentale privind criteriile de performanță și grilele de salarizare, în paralel cu o realitate pe care puțini o spun public: gărzile din 2026 sunt plătite la nivelul salarial din 2018.
„Vreți criterii de performanță de la medici? Atunci să fie performanță de la toți”, spune medicul, atrăgând atenția asupra standardelor duble care apasă exclusiv pe umerii celor care țin spitalele în viață noaptea, în gardă, în condiții de subfinanțare și legislație incoerentă. În opinia sa, nu poți cere excelență doar de la cei care răspund direct pentru vieți, în timp ce incompetența administrativă, decizională și legislativă rămâne fără consecințe.
Mesajul ei nu este unul corporatist despre bani, ci despre responsabilitate simetrică în sistemul public: aceleași reguli, aceleași criterii, aceeași răspundere pentru toți cei plătiți din bani publici — de la guvernanți și magistrați până la funcționari și manageri de sistem. „Performanța nu este selectivă. Responsabilitatea nu este opțională”, afirmă medicul ATI, punctând ipocrizia unei reforme care cere standarde înalte doar de la cei aflați în prima linie a urgențelor.
Cea mai gravă constatare vizează însă plata gărzilor: „Plata gărzilor la salariul din 2018, în anul 2026, este ilegală și imorală.” În timp ce autoritățile discută despre criterii de performanță, spitalele rămân fără medici, concursurile pentru posturi se închid fără candidați, iar linii de gardă vitale dispar. Exemplul invocat este dramatic: zeci de posturi vacante într-un spital județean, fără niciun candidat.
În această logică, spune medicul, România nu mai traversează o criză medicală, ci un abandon instituțional. Medicii nu mai vin în spitale nu pentru că nu vor, ci pentru că sunt epuizați sistematic, plătiți la un nivel istoric, expuși zilnic riscului profesional și lipsiți de protecție legală reală în absența unei legi clare a malpraxisului. Tinerii medici, afirmă ea, refuză pe bună dreptate să-și riște libertatea și viitorul într-un sistem care nu îi protejează.
Întrebările pe care le ridică sunt incomode pentru decidenți: cine își asumă zilele în care nu mai există gardă pe specialități vitale? Cine răspunde când un pacient nu mai are unde să fie transferat? Unde vor ajunge chiar cei care iau decizii, dacă vor deveni pacienți ai acestui sistem?
Invocând Constituția României, medicul amintește că dreptul la sănătate garantat constituțional devine iluzoriu atunci când spitalele rămân fără medici, fără linii de gardă și fără protecție juridică pentru cei care încă mai țin sistemul funcțional.
„Dacă vrem un stat funcțional, evaluarea și respectul trebuie să fie egale pentru toți. Fără standarde duble. Fără privilegiați. Doar muncă, lege și responsabilitate pentru toți”, conchide reputatul medic Tatiana Grecu într-o postare pe rețelele sociale.
