Luca Diaconescu, doctor în geografie și cadru didactic al Liceului Tehnologic Baia de Fier, readuce în discuție un nou proiect de infrastructură rapidă în sud-vestul României, mai precis Autostrada Nord-Oltenia. Două miliarde de euro ar costa drumul de mare viteză Râmnicu Vâlcea – Baia de Fier – Târgu Jiu – Bala – Drobeta Turnu Severin, fiind primul proiect oltenesc ce ocolește Craiova, legând în cei 200 km, trei județe cu aproape un milion de locuitori și un potențial turistic și economic remarcabil.
Propusă ca arteră subcarpatică într-un plan de autostrăzi al României interbelice încă din 1938, mai la sud trasată pe direcția: Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Turceni – Drăgășani – Pitești, a fost repede abandonată, cauza fiind multitudinea culmilor afectate de alunecările de teren pe care aceasta ar fi urmat să le traverseze. Însă mai la nord, apropiată de Carpați, aceasta ar parcurge depresiuni subcarpatice tipice câmpiilor, astfel în Legea Nr.71 din 12 iulie 1996 s-a trasat drumul expres ce avea numărul 2.14, de care însă nu s-a mai spus nimic.
Cu o rută puternic umanizată și specializată, înconjurată de potențial peisagistic și resurse din abundență, axa rutieră se continuă spre capitală, porturile de la Marea Neagră, Subcarpați și Moldova în est și cu Banat, Serbia și statele occidentale la vest, putând fi identificate 9 regiuni distincte pe care aceasta ar urma să le deservească:
1 – Râmnicu Vâlcea, situat pe Olt și pe paralela de 450, aproximativ la jumătatea geografică a țării, orașul imnului național mărginit la nord de Parcul Național Cozia, încă reprezintă un centru industrializat ce acumulează peste 110.000 de locuitori și 140.000 zona metropolitană;
2 – Colinele termale, amenajate cu 225 de centre de cazare concentrate în patru orașe: Ocnele Mari unde apa este de zece ori mai sărată față de Marea Neagră, Băile Govora cu cele mai bogate ape în conținut de brom și iod din toată Europa, Băile Olănești cu Aqua Park și Lacul cu Nuferi, Călimănești-Căciulata cu cele mai multe piscine de ape geotermale din țară, toate acestea acumulând în perimetrul urban 20.000 de locuitori;
3 – Trei Surori, cu peste 220 de pensiuni și vile înregistrate turistic spre cazare: Horezu (cu Văideeni), Baia de Fier (cu Polovragi, Cernădia și Galbeni) și Novaci (cu Rânca supranumită Sinaia Olteniei, acumulând 124 de centre de cazare, cu doar 28 mai puține față de stațiunea Sinaia), evidențiindu-se ca un spațiu bine amenajat, specific culinar și port tradițional intens promovate. Printre atracții se evidențiază mănăstirile: Polovragi, Hurezi, Bistrița, Arnota; peșterile Muierilor și Polovragi; cheile Galbenului și Oltețului; Transalpina, Rânca înțesată de pârtii de schi și trasee pentru drumeții și ATV-uri, Crucea lui Ursache, Pădurea colorată, Șura Haiducilor, Vatra Dacică, Vârful lui Roman ș.a.m.d.
4 – Târgu Jiu sau Orașul lui Brâncuși cu un număr impresionant de: muzee, biserici, biblioteci sau sculpturi brâncușiene, mărginit la nord de Parcul Național Defileul Jiului, a rămas un centru economic dominant, cu 75.000 de locuitori și peste 120.000 zona metropolitană;
5 – Mănăstirile de Peste Peșteri, cu orașele Tismana și Baia de Aramă și o serie de localități din Geoparcul Platoul Mehedinți: stațiunea balneo-climaterică Bala, Ponoarele, Isverna, Șovarna, Ilovăț, Balta, Podeni, Cireșu și Șișești, cunoscute pentru folclor și tradiție, mănăstirile: Tismana, Baia de Aramă, Coșuștea-Crivelnic sau Schitul Topolniței și structurile carstice: Podul lui Dumnezeu, Lacul Zăton, cheile: Băluței, Coșuștei, Șovarna-Runcului, Topolniței; peșterile: Topolnița, Jupânești, Balta, Băluța, Ponoarele, Sfodea, Bulba, Isverna și multe altele;
6 – Bazinul carbonifer Motru-Mătăsari-Rovinari cu cele mai mari rezerve de lignit din România, folosite în industria energiei electrice, industria chimică sau îngrășăminte, întinse între orașele Motru cu 16.000 de locuitori și Rovinari cu 11.000, cu forță de muncă numeroasă și specializată;
7 – Capitala Daciei, portul dunărean Drobeta Turnu Severin cu mare potențial uman, nod de comunicații, centru de producție, hidrocentrala Porțile de Fier, palate, muzee, castele și vestigii daco-romane, strângând o populație de 80.000 de locuitori și peste 100.000 cu zona metropolitană;
8 – Alpii Olteniei, nume atribuit Carpaților Meridionali dintre Olt și Dunăre, cu potențial peisagistic, 200.000 ha păduri de conifere (brad, pin, molid) și 100.000 ha păduri de fag (dominante în Subcarpați), piatră de construcții, pășuni pentru oierit și spațiu extins de vânătoare;
9 – Meleagul fructelor, la sud în Podișul Getic, unde se întind coline și văi bine populate, cu potențial agricol și a mai mare suprafață pomicolă a țării (măr, prun, păr, gutui, nuc, vișin, cireș, cais, piersic și altele), între întinsele păduri de stejar și cu subsol bogat în petrol și cărbune.
Acuma, în frenezia construcțiilor de autostrăzi ce a cuprins provinciile istorice învecinate Olteniei: Transilvania și Muntenia, dar și congestionarea aglomerației turistice Bucegi-Făgăraș, drumul de mare viteză Nord-Oltenia poate deveni realitatea de care are nevoie sud-vestul României.
Autor: Luca Diaconescu, Doctor în Geografie
