Tensiuni în fața Ministerului Mediului, după ce activiștii Greenpeace România au protestat public, acuzând lipsa de dialog din partea instituției conduse de Diana Buzoianu. Nemulțumirea vine în contextul în care organizația susține că ministerul ar fi amânat, timp de aproape un an, o întâlnire solicitată încă din iulie 2025.
„Marea Neagră nu are timp de amânări. Până acum, Diana Buzoiu a refuzat să primească cele peste 67.000 de semnături pentru protecția Mării Negre. Fiecare zi de inacțiune este o amenințare pentru viața din Marea Neagră, am văzut chiar recent ce pierderi putem suferi. Dacă ministra este prea ocupată să ne primească în birou, am adus noi masa de discuții în fața Ministerului. Nu plecăm fără să transmitem oficial mesajul zecilor de mii de semnatari”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Ca formă de protest, activiștii au ocupat trotuarul din fața ministerului, unde au instalat o masă de discuții și au expus un tablou simbolic cu semnăturile cetățenilor care cer măsuri urgente pentru protejarea Mării Negre.
Potrivit Greenpeace, ministerul ar fi invocat în mod repetat „agende încărcate” și „sloturi neconfirmate” pentru a justifica lipsa întâlnirii, în ciuda insistențelor organizației.
Protestul are loc pe fondul unor îngrijorări crescânde privind starea ecosistemului marin. Recent, 23 de delfini au eșuat pe litoralul românesc, la Constanța, un semnal considerat alarmant de către activiști. În același timp, proiectul Neptun Deep a intrat deja în faza de foraj, la aproximativ 160 de kilometri în largul Mării Negre.
„Această acțiune de protest vine și în contextul unei situații alarmante pe litoralul românesc, unde 23 de delfini au eșuat recent pe plajele din Constanța. În timp ce Ministerul Mediului evită dialogul cu societatea civilă de 9 luni, proiectul Neptun Deep a început deja forajul la 160 km în larg. Greenpeace România avertizează că distanța uriașă față de țărm nu este un paravan pentru dezastre ecologice și cere Ministerului transparență totală și monitorizarea strictă a proiectului”, se arată în comunicat.
Organizația de mediu solicită autorităților implicare activă și supraveghere independentă a proiectului, acuzând că, în prezent, monitorizarea este realizată în mare parte de compania implicată.
„Este esențial ca publicul să aibă acces constant la informații relevante despre evoluția și impactul de mediu al proiectului, iar autoritățile să asigure o supraveghere reală și riguroasă. În prezent, monitorizarea este realizată în mare parte de companie, iar rolul autorităților trebuie să fie unul activ, de verificare independentă, nu de simplă preluare a datelor furnizate”, a subliniat Tănase.
Greenpeace România cere, totodată, accelerarea tranziției către energie regenerabilă, pe care o consideră singura soluție sustenabilă pentru securitatea energetică a țării, în contextul riscurilor asociate exploatărilor offshore și al impactului asupra biodiversității marine.
Proiectul Neptun Deep este un mega-proiect de gaze offshore, proiect energetic al României din ultimele decenii și vizează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, în ape adânci (offshore). Valoarea totală a investițiilor în proiect este de circa 4 miliarde euro iar Valoare economică totală estimată (impact în economie/buget): ~20 miliarde euro pe termen lung .
Ce este concret:
- Este un proiect de extracție a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, situat la ~160 km în largul Mării Negre.
- Este dezvoltat în parteneriat 50%-50% de:
- OMV Petrom (operatorul)
- Romgaz (companie de stat)
- Este primul proiect offshore de mare adâncime realizat de România.
Ce volum de resurse are
- Zăcământ estimat: aprox. 100 miliarde metri cubi de gaze
- Producția anuală estimată: ~8 miliarde m³ (cam cât consumă România într-un an mare)
- Impact: poate dubla producția de gaze a României și transforma țara în exportator
Actualul guvern condus de Bolojan (PNL) – USR și UDMR dorește accelerarea listării la bursă a pachetelor de acțiuni ale Romgaz, Hidroelectrica și mai multe societăți strategice de stat profitabile. În tot acest timp, social democrații se opun vehement “scoaterii la mezat” a acestor societăți și invocă protejarea patrimoniului și resurselor României.
