Din 100 de absolvente STEM, 59 lucrează: cercetarea care urmărește drumul de la diplomă la pensie
O nouă cercetare propune un cadru de analiză pentru a vedea unde se pierde, în România, valoarea investiției în educația femeilor. România are cea mai mare pondere de femei printre absolvenții STEM din Uniunea Europeană, 42,1%. În același timp, rata de ocupare a femeilor între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de o medie europeană de 71,3%. Cele două cifre vin din populații diferite și nu pot fi comparate direct pentru a calcula o pierdere. Ele ridică totuși întrebarea la care încearcă să răspundă cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, lansată la București pe 10 noiembrie.
Autoarea, Dr. ec. Cristina Chiriac, propune Human Capital Conversion Gap (HCCG), un cadru care urmărește transformarea educației în muncă, venituri, capital și pensie. Are șapte etape: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive. O pauză de carieră poate afecta, pe lângă salariul din perioada respectivă, experiența profesională, economiile, accesul la finanțare și contribuțiile la pensie.
„O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Cristina Chiriac.
Creșele, o problemă economică
Cercetarea dă ca exemplu accesul la servicii de îngrijire. În 2024, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de educație și îngrijire timpurie formală, față de 39,3% în media UE. Lipsa unui loc la creșă poate prelungi pauza profesională a unui părinte, cu venituri mai mici și mai puțini ani de contribuție la pensie. Autoarea consideră că investițiile în creșe trebuie evaluate prin câte locuri sunt funcționale, câți copii le folosesc și câți părinți revin la muncă.
Estimări și măsuri
Într-un scenariu ipotetic în care ocuparea feminină ar ajunge la media europeană, studiul estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare. Producția suplimentară ar fi de circa 160 de miliarde de lei pe an, adică 8,4% din PIB-ul din 2025. Potențialul de venituri fiscale suplimentare ar fi de aproximativ 11 miliarde de lei anual, în funcție de ipotezele analizate. Autoarea precizează că nu sunt pierderi bugetare înregistrate sau prognoze de creștere. Nici veniturile fiscale nu sunt un randament garantat al măsurilor propuse.
Cercetarea formulează zece măsuri de politică publică, despre educație, servicii de îngrijire, egalitate salarială, finanțarea antreprenoarelor, recunoașterea perioadelor de îngrijire în calculul pensiei și date publice mai bune. Pentru nouă dintre ele, costul estimat este de 2,96–3,51 miliarde de lei pe an în faza de construcție. A zecea, adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, este tratată separat, iar impactul ei bugetar cere o evaluare distinctă. Ea ar urma să reducă barierele fiscale pentru cei care pot lucra doar o parte din zi, inclusiv pentru persoanele cu responsabilități de îngrijire.
Date lipsă
Studiul semnalează și lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și separate pe sexe. Fără ele, schimbările din cariera profesională sunt greu de urmărit, iar efectele politicilor publice greu de evaluat. HCCG este deocamdată un cadru conceptual: nu atribuie României un scor și nu face clasamente. Dezvoltarea lui cere definiții și formule standardizate, surse statistice comparabile și testare empirică, inclusiv în comparații între economii.
Cercetarea are șapte capitole și trei anexe metodologice. Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor, autoare a volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri” și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Sinteza este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.
