Conducerea instituției invocă 36 de premiere, 165 de reprezentații în 2025 și o creștere a publicului de la 35.525 la 39.515 beneficiari, cerând o dezbatere bazată pe documente, nu pe interpretări unilaterale
Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu a publicat un comunicat de presă amplu ca reacție la materialul Federației Teatrelor Metropolitane privind activitatea instituției. Conducerea teatrului spune că respectă dreptul organizațiilor sindicale și profesionale de a semnala probleme, de a solicita explicații și de a apăra interesele angajaților, dar subliniază că acest drept presupune și responsabilitatea de a verifica informațiile, de a distinge între fapte documentate, susțineri individuale și interpretări și de a prezenta situațiile în ansamblul lor.
„Nu considerăm corect ca activitatea unui teatru public să fie descrisă printr-o imagine care sugerează lipsa de activitate artistică, marginalizarea profesională a actorilor sau existența unor abuzuri manageriale, fără ca faptele relevante și contextul în care acestea s-au produs să fie analizate în integralitatea lor. Critica este legitimă. Pentru a fi însă utilă și credibilă, ea trebuie să se sprijine pe informații complete și verificabile”, se arată în comunicatul semnat de managerul Mariana Ghițulescu.
Rezultate concrete: 36 de premiere și creșterea numărului de spectatori
Potrivit documentului, afirmațiile potrivit cărora actorii ar fi lipsiți de perspective artistice, iar trupa nu ar fi valorificată trebuie raportate la activitatea efectivă a instituției și la rezultatele obținute în perioada analizată. Sinteza realizărilor manageriale pentru intervalul februarie 2023 – octombrie 2026 consemnează dezvoltarea repertoriului, diversificarea colaborărilor artistice, extinderea programelor educaționale, participarea la festivaluri naționale și internaționale și investițiile în infrastructura culturală. În această perioadă, teatrul a realizat 36 de premiere.
Evoluția activității se reflectă și în datele privind reprezentațiile și publicul. În 2025, instituția a raportat 165 de reprezentații și activități de spectacole, față de 132 în 2023. Numărul beneficiarilor a crescut de la 35.525 în 2023 la 39.515 în 2025. În comunicat se face precizarea că orașul Târgu Jiu are o populație de 73.545 de locuitori. Tot în 2025 au fost organizate 56 de activități educaționale.
Acestor rezultate li se adaugă participările la festivaluri din țară și din străinătate, premiile și nominalizările obținute de artiștii teatrului, dezvoltarea Festivalului Internațional „Elvira Godeanu”, organizarea Showcase-ului și inaugurarea, în 2026, a sălii Studio ACT „Elvira Godeanu”. Noul spațiu a fost gândit pentru spectacole de dimensiuni mici, repetiții, ateliere și activități educaționale, oferind colectivului artistic noi posibilități de lucru și de întâlnire cu publicul.
Printre rezultatele menționate în comunicat se numără premiul pentru cea mai bună regie obținut de Antonella Cornici la Festivalul SITFY – Budaörs, Ungaria, pentru spectacolul „Micul ponei”, de Paco Bezerra; premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar primit de Pompiliu Ciochia la Festivalul Internațional de Teatru „Syrdyn Sabirasy-I” – Kyzylorda, Kazahstan, pentru interpretarea din „Căsătorie și divorț în stil napoletan”; distincția pentru cea mai bună coregrafie acordată spectacolului „Zborul”, în regia și coregrafia lui Ștefan Lupu, la HazarDance International Festival / New Wave International Theatre Festival; nominalizarea Irinei Chirilă la Premiile UNITER, la categoria „Cea mai bună scenografie”, pentru scenografia spectacolului „Romeo și Julieta”; și premiul pentru cea mai bună actriță obținut de Gia Enache la New Wave Festival – Reșița, 2026, pentru rolul Mary din spectacolul „Memoria apei”, de Shelagh Stephenson, în regia lui Mihai Brătilă.
„Aceste date sunt consemnate în documentele instituției și pot fi verificate. Ele trebuie luate în considerare atunci când este evaluată activitatea teatrului. Numărul premierelor, diversitatea repertoriului, frecvența reprezentațiilor, creșterea numărului de spectatori și dezvoltarea programelor educaționale nu pot fi ignorate într-o discuție despre valorificarea trupei și despre direcția artistică a instituției”, susține conducerea teatrului.
Drepturile profesionale și obligațiile din contractul de muncă
Unul dintre aspectele prezentate de Federație privește programul de lucru al unei salariate care desfășoară și activitate didactică în domeniul actoriei. În acest context, teatrul precizează că două dintre salariatele instituției au și contracte individuale de muncă la un liceu din municipiu. Ambele sunt distribuite în spectacolele teatrului și au apariții scenice, aspecte care pot fi demonstrate prin documentele instituției, inclusiv prin deciziile de distribuție și evidența reprezentațiilor. De altfel, toți actorii angajați ai teatrului sunt distribuiți în producții și au apariții scenice, se arată în comunicat.
Teatrul afirmă că respectă dreptul angajaților de a desfășura și alte activități profesionale, în condițiile legii, și că activitatea didactică și transmiterea experienței artistice către tineri sunt importante și merită apreciate. Existența unui al doilea raport profesional nu înlătură însă obligațiile asumate prin contractul individual de muncă încheiat cu instituția.
„Într-un teatru de repertoriu, programul de lucru trebuie organizat în funcție de specificul activității artistice, de repetiții, reprezentații, distribuții, proiecte și celelalte atribuții prevăzute pentru fiecare post. Stabilirea programului presupune corelarea acestor activități și respectarea dispozițiilor legale și contractuale aplicabile”, se precizează în document.
Conducerea teatrului invocă și prevederile art. 15 din OG nr. 21/2007, care reglementează particularități privind normarea și repartizarea programului de lucru pentru personalul artistic și tehnic, precum și art. 39 și art. 40 din Codul muncii, care stabilesc drepturile și obligațiile părților raportului de muncă. În consecință, o asemenea situație nu poate fi analizată exclusiv din perspectiva convenabilă uneia dintre părți, ci trebuie examinate documentele, programul comunicat, obligațiile din fișa postului și din contractul individual de muncă, precum și împrejurările concrete.
Studiul individual face parte din munca actorului
Comunicatul respinge și interpretarea potrivit căreia simpla existență a unor intervale de studiu individual ar demonstra lipsa muncii sau ar constitui, în sine, o dovadă a marginalizării profesionale. „Studiul individual nu poate fi echivalat cu lipsa activității profesionale. Pregătirea unui actor nu se desfășoară numai în timpul repetițiilor colective sau al reprezentațiilor. Ea presupune și studiul textului, documentare, exerciții, pregătirea mijloacelor de expresie scenică și aprofundarea cerințelor fiecărui proiect. Aceste activități sunt diferite ca formă, dar fac parte din același proces de pregătire”, se arată în comunicat.
În același timp, conducerea instituției subliniază că are responsabilitatea de a organiza activitatea în funcție de repertoriu, de proiectele aflate în desfășurare și de resursele disponibile. Distribuirea actorilor presupune opțiuni artistice și evaluări raportate la cerințele fiecărei producții. „Nu există un drept automat al fiecărui salariat de a fi distribuit în fiecare spectacol, după cum nici managementul nu poate renunța la responsabilitatea de a dezvolta repertoriul și de a valorifica resursele profesionale ale instituției”, se menționează în document.
Organizarea circuitului intern și relația cu publicul
Referitor la formularea din fișa postului privind accesul actorilor „pentru evitarea publicului spectator”, teatrul explică faptul că aceasta trebuie înțeleasă în contextul organizării circuitului intern al instituției. Măsurile privind accesul în clădire și circulația personalului au avut atât o justificare administrativă și organizatorică, cât și una legată de specificul desfășurării actului artistic.
„Într-un teatru, organizarea spațiilor și a accesului personalului nu este o chestiune pur formală. Ea trebuie să țină seama de activitatea din culise, de pregătirea reprezentațiilor și de condițiile în care actorii intră în relație cu publicul. În numeroase teatre, accesul actorilor și al personalului tehnic este organizat distinct de circuitul spectatorilor, din motive de funcționare, siguranță și pregătire a reprezentațiilor. Această separare a circuitelor nu înseamnă îndepărtarea artiștilor de public, ci reprezintă o modalitate firească de organizare a activității teatrale”, se arată în comunicat.
Conducerea teatrului consideră legitim să întrebe de ce o regulă de organizare a circuitului intern este prezentată publicului exclusiv printr-o interpretare negativă, fără explicarea rațiunilor administrative și artistice care o fundamentează. O asemenea prezentare poate crea o imagine incompletă sau distorsionată asupra instituției și poate induce publicul în eroare cu privire la scopul măsurii.
Distribuții, decizii artistice și responsabilitate managerială
În ceea ce privește distribuțiile, teatrul precizează că acestea sunt realizate de regizorii artistici, în urma unor workshopuri sau castinguri, în funcție de cerințele fiecărei producții și de opțiunile artistice aferente. Alegerea actorilor face parte din procesul de construire a unui spectacol și presupune raportarea la viziunea regizorală, la structura rolurilor și la nevoile concrete ale proiectului.
Conducerea instituției răspunde de organizarea activității, de implementarea proiectului managerial și de funcționarea teatrului în condițiile legii. Aceste responsabilități trebuie însă deosebite de deciziile care aparțin regizorului în procesul artistic. În mod similar, selecția regizorilor, contractarea colaboratorilor și evaluarea personalului trebuie analizate în raport cu procedurile și competențele aplicabile fiecărei categorii de decizii.
Sesizări sindicale, evaluare și pretinse represalii
Teatrul afirmă că respectă dreptul salariaților de a formula sesizări și de a se adresa organizațiilor sindicale sau profesionale, iar exercitarea unui drept legal nu trebuie să constituie motiv de sancționare. În același timp, solicitările de explicații, verificările administrative și procedurile disciplinare nu pot fi calificate automat drept represalii, hărțuire sau tratament discriminatoriu. Legalitatea unei măsuri se stabilește prin examinarea faptelor, a documentelor și a motivelor care au determinat-o.
„Aceeași exigență în privința probelor trebuie aplicată tuturor părților. Așa cum activitatea unei instituții publice trebuie să poată fi verificată, tot astfel acuzațiile formulate în spațiul public trebuie să aibă un suport factual suficient”, se arată în comunicat.
Poziția instituției
Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” își continuă activitatea cu obiectivul de a dezvolta repertoriul, de a valorifica potențialul colectivului artistic, de a colabora cu regizori și creatori din țară și din străinătate și de a contribui la formarea publicului, în special a celui tânăr. Dezvoltarea infrastructurii și extinderea activităților educaționale fac parte din aceeași direcție de lucru.
Conducerea instituției solicită Federației Teatrelor Metropolitane să ia în considerare întregul context al situațiilor prezentate, să distingă între susținerile individuale și faptele verificate și să evite construirea unei imagini publice a instituției exclusiv pe baza unor interpretări unilaterale.
„Respectul față de profesia de actor presupune atât recunoașterea drepturilor sale, cât și asumarea responsabilităților care decurg din exercitarea acestei profesii. În aceeași măsură, respectul față de o instituție publică presupune transparență, disponibilitate pentru clarificări și corectitudine în prezentarea faptelor”, se încheie comunicatul semnat de managerul Mariana Ghițulescu.
