În ziua Moşilor de iarnă ne amintim de părinţi, bunici, străbunici şi de cei de dinaintea lor, pe care nimeni nu îi mai poate pomeni. De Moşii de iarnă, în bisericile din întreaga țară, preoţii se roagă împreună cu rudele celor adormiți pentru sufletele acestora. Rudele celor adormiți aduc în Sâmbăta Morților bucate spre a fi sfințite. Aceste bucate sunt numite jertfe nevăzute.
Potrivit calendarului ortodox există trei sâmbete destinate pomenirii celor adormiţi sau, cum se mai spune în popor, „ale moşilor”. Ziua de sâmbătă este dedicată întotdeauna pomenirii morților, întrucât, potrivit scrierilor bisericești, trupul Mântuitorului a fost înmormântat într-o zi de sâmbătă.
De unde provine denumirea de „moșii de iarnă”?
Cuvântul „moși” provine de la „strămoși”, si se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși”, sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei.
Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morţilor
De Moşii de iarnă, pe 9 martie, este bine ca rudele celor adormiţi să dea de pomană colaci şi colivă şi să se roage pentru suflete celor trecuţi la Domnul. Pe lângă preparatele specifice celor morţi, familiile mai pot aduce şi pachete cu mâncare, lumânări, haine sau diverse obiecte pe care le pot împărți ulterior celor nevoiași. Pachetele aduse la biserică în dimineața zilei de moșii de iarnă trebuie pregătite în casă. La acestea ar trebui să se pună şi câte o lumânare, dar şi un prosop. Mai mult, rudele pregătesc şi un pomelnic cu numele celor adormiţi pe care îl dau preotului înainte de săvârşirea Sfintei Liturghii, împreună cu cărbuni, tămâie şi un colac.
Totodată, în ziua de moşii de iarnă, pe 9 martie, rudele mai merg în cimitir pentru a face curat sau aprinde lumânări la mormintele celor adormiţi.
