România se află în fața unei alegeri politice decisive: continuarea experimentului Bolojan, cu taxe mai mari, consum prăbușit, șomaj în creștere și datorii rostogolite pe spinarea populației, sau instalarea unui nou guvern condus de Adrian Veștea. Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan ar fi reușit, potrivit informațiilor apărute duminică, să strângă voturile necesare învestirii. PSD a decis să susțină Cabinetul Veștea, iar noua majoritate ar urma să fie completată de parlamentari ai minorităților, independenți și aleși liberali care refuză să transforme ordinele lui Ilie Bolojan în literă de lege.
Este o lovitură politică devastatoare pentru liderul PNL, care a încercat să blocheze desemnarea lui Adrian Veștea și să forțeze revenirea la Palatul Victoria printr-un Guvern Bolojan III.
Bilanțul Bolojan: datorii, inflație și recesiune
După aproximativ 11 luni de guvernare, Ilie Bolojan lasă în urmă o economie împinsă în recesiune, o inflație anuală de 10,9% și peste jumătate de milion de șomeri, conform metodologiei INS. În aprilie 2026, șomajul ajustat sezonier ajunsese la 6,3%, față de 5,8% în iunie 2025. Numărul șomerilor era estimat la 512.100 de persoane, cu peste 10.000 mai multe decât în aceeași lună a anului precedent.
Inflația a urcat la 10,9% în luna mai, cel mai dur verdict asupra unei guvernări care le-a cerut românilor să strângă permanent cureaua, în timp ce statul continua să trăiască din împrumuturi.
Economia națională a rămas în recesiune tehnică, iar PIB-ul s-a contractat și în primul trimestru din 2026. În spatele procentelor se află firme închise, investiții amânate, consum în cădere și români care nu mai reușesc să țină pasul cu prețurile.
În același interval, volumul brut al finanțărilor contractate de stat poate fi estimat la aproximativ 175 de miliarde de lei, echivalentul a circa 35 de miliarde de euro. Cifra include atât finanțarea deficitului, cât și refinanțarea datoriilor ajunse la scadență, dar descrie perfect dependența României de credite.
Numai în 2025, statul s-a împrumutat cu aproximativ 268–269 de miliarde de lei, iar pentru 2026 necesarul brut de finanțare este estimat la 275–285 de miliarde. Dobânzile plătite anul acesta ar urma să ajungă la aproximativ 60 de miliarde de lei.
Aceasta este „performanța” guvernării Bolojan: taxe mai mari, prețuri explodate, economie contractată și o țară obligată să împrumute bani inclusiv pentru a achita dobânzile generate de împrumuturile precedente.
Veștea, susținut de Nicușor Dan și PSD
Adrian Veștea a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan, în pofida opoziției conducerii PNL controlate de Ilie Bolojan. PSD a decis să intre la guvernare și a avansat o echipă care îi include, între alții, pe Marian Neacșu, Alexandru Rogobete, Bogdan Ivan, Florin Manole, Florin Barbu, Radu Marinescu, Mihai Ghigiu, Romeo Lungu și Ionuț Vulpescu.
Conform informațiilor politice de ultimă oră, Cabinetul Veștea ar putea depăși pragul necesar învestirii, în ciuda amenințărilor cu excluderea lansate de tabăra Bolojan împotriva parlamentarilor liberali care ar vota noul executiv.
Mai mult, Călin Georgescu le-a cerut public parlamentarilor să respingă varianta Bolojan III, pe care a calificat-o drept o „capitulare morală rușinoasă și trădătoare”. Declarația nu reprezintă o susținere formală pentru Cabinetul Veștea, dar constituie un mesaj politic fără echivoc împotriva revenirii lui Ilie Bolojan la conducerea Guvernului.
România nu mai prea poate suporta încă un Guvern Bolojan
Învestirea Guvernului Veștea nu trebuie privită ca o simplă răfuială între grupările din PNL. Este șansa opririi unei guvernări care a confundat reforma cu sărăcirea populației și responsabilitatea bugetară cu taxarea fără sfârșit.
După 11 luni de sacrificii impuse exclusiv românilor și mediului privat, Ilie Bolojan nu mai poate cere încă un mandat pe încredere. Cifrele au vorbit deja: inflație de 10,9%, recesiune, șomaj în creștere, zeci de miliarde de euro împrumutate și dobânzi care devorează bugetul țării.
Guvernul Veștea probabil va fi învestit. Nu pentru a salva un partid sau cariera unor politicieni, ci pentru a opri oarecum prăbușirea economică și pentru a reda României o guvernare preocupată de producție, investiții, locuri de muncă și nivelul de trai al populației.
