Fondurile de pensii private obligatorii ar putea primi dreptul de a investi banii viitorilor pensionari în companii din industria apărării, securității și armamentului convențional. Guvernul susține proiectul legislativ, însă Autoritatea de Supraveghere Financiară avertizează că piața românească este prea mică, iar o parte importantă din bani ar putea ajunge, în realitate, la producători de armament din alte state. Proiectul, susținut de parlamentari din întregul spectru politic, propune modificarea legislației privind Pilonul II, astfel încât administratorii fondurilor de pensii să poată cumpăra valori mobiliare emise de societăți care activează în domeniul apărării, securității, armamentului convențional și al tehnologiilor cu dublă utilizare civilă și militară.
Inițiatorii susțin că măsura ar permite diversificarea investițiilor fondurilor de pensii și ar putea contribui la finanțarea unor companii considerate strategice, într-un context în care cheltuielile militare și investițiile europene în apărare sunt în creștere.
Proiectul interzice, cel puțin la nivel declarativ, investirea banilor în societăți implicate în producerea sau comercializarea armelor interzise prin tratatele internaționale, precum minele antipersonal, munițiile cu dispersie, armele chimice sau biologice.
Guvernul susține modificarea legislației
Executivul condus de Ilie Bolojan și-a exprimat susținerea pentru adoptarea proiectului, prezentat drept o măsură de modernizare a cadrului legal și de aliniere la noile orientări strategice ale României și Uniunii Europene.
Propunerea este legată și de pregătirea investițiilor care urmează să fie realizate prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre.
România ar urma să beneficieze de o alocare de peste 16,6 miliarde de euro prin acest mecanism, una dintre cele mai mari sume acordate unui stat european.
Susținătorii proiectului afirmă că fondurile de pensii au devenit investitori instituționali majori și că accesul acestora la sectorul apărării ar putea aduce capital pe termen lung companiilor strategice și, simultan, randamente mai bune participanților.
Asociația Administratorilor de Fonduri a arătat că investițiile ar urma să fie realizate în condiții prudențiale și că societățile implicate în producerea armelor controversate ar fi excluse.
ASF: Piața românească este prea mică
Autoritatea de Supraveghere Financiară are însă o poziție mult mai rezervată și atrage atenția că, în forma actuală a pieței de capital, fondurile de pensii nu ar avea suficiente companii românești în care să investească.
Potrivit analizei ASF, dintre societățile românești din industria de apărare, doar Aerostar Bacău, IAR Brașov și Turbomecanica sunt listate pe piața reglementată și pot fi luate în calcul pentru asemenea investiții.
În cazul Aerostar și IAR Brașov, acționarii majoritari controlează peste 60% din capital, astfel că numărul acțiunilor disponibile efectiv la tranzacționare este limitat. Turbomecanica are, la rândul său, o capitalizare bursieră de aproximativ 100 de milioane de lei.
Dimensiunea acestor companii este infimă în raport cu portofoliile fondurilor de pensii private, care însumau aproximativ 217 miliarde de lei la 30 aprilie 2026.
„Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF în punctul de vedere transmis Parlamentului.
Economiile a milioane de români ar putea fi expuse riscurilor geopolitice
ASF atrage atenția și asupra riscurilor investiționale specifice industriei de armament, ale cărei rezultate financiare sunt influențate direct de conflicte, tensiuni geopolitice, bugete militare și decizii politice.
În perioadele de război sau de creștere a cheltuielilor militare, companiile din domeniu pot obține profituri importante. În schimb, într-un context de detensionare internațională, valoarea acțiunilor poate scădea semnificativ.
Autoritatea consideră că o asemenea volatilitate poate intra în contradicție cu obiectivul esențial al fondurilor de pensii: protejarea economiilor populației și obținerea unor randamente stabile pe termen lung.
ASF mai invocă riscuri etice, sociale și reputaționale, arătând că asocierea contribuțiilor obligatorii ale salariaților cu producția de armament ar putea afecta încrederea publică în sistemul de pensii private.
Sistemul administrează economiile a aproximativ nouă milioane de participanți și deține active reprezentând peste 11% din produsul intern brut al României, având o importanță sistemică pentru stabilitatea economică și socială.
ASF cere ca proiectul să ajungă și la CSAT
Autoritatea apreciază că o decizie de o asemenea amploare nu trebuie tratată ca o simplă modificare a politicii de investiții.
ASF solicită ca proiectul să fie analizat atât de Guvern și Parlament, cât și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, având în vedere implicațiile asupra securității naționale, economice și sociale.
Instituția admite că investițiile în industria de apărare ar putea fi benefice din perspectiva strategiei naționale de securitate, dar numai dacă sunt respectate principiile prudențiale și nu sunt afectate interesele participanților la fondurile de pensii.
„Această inițiativă legislativă ar trebui analizată și aprobată la nivelul instituțiilor statului cu competențe în acest domeniu, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Parlamentul României”, arată ASF.
ASF avertizează și asupra unei portițe legislative
Autoritatea se opune și unei prevederi care, în interpretarea sa, ar putea limita competența ASF de a adopta norme prudențiale și ar putea deschide calea către investiții în sectoare precum jocurile de noroc, tutunul sau alcoolul.
ASF consideră că asemenea modificări ar afecta capacitatea instituției de a proteja participanții și de a interveni atunci când apar riscuri etice, sociale, reputaționale sau sistemice.
Proiectul deschide astfel o dispută majoră privind destinația banilor acumulați obligatoriu în Pilonul II: susținerea industriei strategice și obținerea unor randamente potențial mai mari, pe de o parte, și protejarea economiilor viitorilor pensionari împotriva unor riscuri financiare, geopolitice și morale, pe de altă parte.
