Astăzi are loc solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice. Astfel, astăzi avem cea mai lungă zi din an, de 15 ore și 32 de minute în București, durata nopții fiind de doar 8 ore și 28 de minute. Solstițiul de vară are loc atunci când Soarele atinge cel mai înalt și cel mai nordic punct de pe cer și marchează începutul verii astronomice în jumătatea nordică a globului.
Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei sale. Axa polilor păstrează, în prima aproximație, o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului, numit planul eclipticii, cu 66°33′.
Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează, la latitudini medii, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
După solstițiu, durata zilei va începe să scadă, iar cea a nopții să crească, timp de 6 luni, până pe 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă.
În acest an, solstițiul de vară are loc pe 20 iunie, mai devreme decât în alți ani, datorită diferențelor acumulate între calendarul nostru și anul solar. Și echinocțiul de toamnă va avea loc mai devreme, pe 22 septembrie.
În emisfera sudică a Pământului, are loc fenomenul opus, astăzi fiind solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an.
Meteorologii sunt interesați, însă, mai ales de începutul verii meteorologice, care are loc întotdeauna pe 1 iunie și se termină pe 31 august.
Sezoanele meteorologice sunt împărțite în patru perioade, anotimpurile, formate fiecare din trei luni. Anotimpurile coincid, astfel, cu calendarul Gregorian, făcând mai ușoară observațiile meteorologice și prognozele prin comparația statisticilor sezoniere și lunare.
