România va primi aproximativ 17 miliarde de euro sub formă de împrumut prin programul „Acțiunea pentru Securitatea Europei” (SAFE), noul instrument financiar al Uniunii Europene destinat sprijinirii statelor membre care investesc în producția industriei de apărare, prin achiziții publice comune orientate către capabilități prioritare.
Împrumutul va fi acordat în condiții avantajoase – cu dobândă redusă, maturitate de 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, ceea ce înseamnă că rambursarea va începe abia după un deceniu.
Cu toate acestea, fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, avertizează că suma contractată va avea un impact imediat asupra deficitului bugetar.
„Deficitul viitor va fi și mai mare”
„Împrumuturile adaugă la deficit – dincolo de faptul că sporesc și datoria publică – în momentul efectuării cheltuielii, nu la momentul rambursării. Adică vom avea deficit mai mare cu aceste 16,7 miliarde de euro în următorii ani. Deficitul nou creat se va adăuga deficitului curent. La fel, datoria nou creată se va adăuga datoriei existente”, a explicat Câciu, într-o postare pe Facebook.
Acesta a subliniat că noul împrumut echivalează cu 4,6% din PIB, ceea ce va complica și mai mult situația bugetară a României.
Condițiile pentru a „neutraliza” efectul asupra deficitului
Pentru ca banii să genereze beneficii reale în economie și să reducă presiunea asupra deficitului, social-democratul consideră necesare mai multe măsuri ferme:
- Aplicarea offset-ului la orice achiziție militară.
- Executarea lucrărilor de infrastructură militară exclusiv cu firme care au rezidență fiscală în România.
- Implicarea industriei naționale de apărare în producție și furnizare.
„Doar așa ai putea să neutralizezi efectul pe deficit al împrumutului de 16,7 miliarde de euro. Altfel, se repetă scenariul celor 80 de miliarde de euro promise de Klaus Iohannis: noi luăm banii, dar ei pleacă în afară, în timp ce deficitul și datoria rămân aici”, a conchis Adrian Câciu.
