Guvernul condus de Ilie Bolojan se află în centrul unor controverse majore după adoptarea unor măsuri economice considerate de specialiști drept austeritate mascată, care ar putea avea efecte directe asupra veniturilor românilor și stabilității locurilor de muncă. Una dintre principalele decizii analizate este înghețarea salariului minim, măsură justificată oficial prin necesitatea menținerii echilibrelor bugetare și evitarea presiunilor suplimentare asupra mediului de afaceri. Potrivit explicațiilor oferite anterior de premier, o eventuală creștere a salariului minim ar genera efecte în lanț asupra cheltuielilor statului, având în vedere că acesta influențează numeroase mecanisme bugetare și sociale. Cu toate acestea, economiștii avertizează că impactul real al unei astfel de măsuri poate fi contrar celui scontat. Înghețarea salariului minim nu afectează doar angajații plătiți la acest nivel, ci întreaga structură salarială, întrucât elimină presiunea de creștere a veniturilor și pentru celelalte categorii de angajați. În lipsa ajustărilor salariale corelate cu inflația, puterea de cumpărare scade, iar consumul populației este afectat.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în ultimul trimestru din 2025, populația activă a României a ajuns la 8,165 milioane de persoane. Dintre acestea, 7,651 milioane aveau un loc de muncă, în timp ce aproximativ 514.000 erau șomeri. Rata șomajului a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul precedent, în ciuda semnalelor transmise de Guvern la final de an privind înghețarea salariului minim.
Cei mai afectați rămân tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului a urcat la 29,4%. În același timp, gradul de ocupare pentru persoanele între 20 și 64 de ani a coborât la 68,5%, sub nivelul din trimestrul anterior.
Pentru intervalul de vârstă 15 – 64 de ani, rata de ocupare s-a situat la 62,6%, marcând o scădere de 0,8 puncte procentuale. Diferențele sunt vizibile și între mediile de rezidență: în rural, șomajul a atins 10,5%, mult peste nivelul din urban, de doar 2,9%, în timp ce pe sexe nu s-au înregistrat variații.
Specialiștii atrag atenția că diminuarea consumului poate genera un efect de domino în economie. Pe fondul reducerii cererii, companiile sunt nevoite să își ajusteze costurile, iar acest lucru se traduce, în multe cazuri, prin concedieri sau chiar închiderea unor afaceri. Astfel, măsurile de înghețare salarială riscă să contribuie indirect la creșterea șomajului, exact scenariul pe care Guvernul încearcă să îl evite.
Criticile vizează și viziunea economică din spatele acestor decizii, considerată de unii analiști drept depășită, bazată pe ideea că menținerea salariilor la un nivel scăzut protejează locurile de muncă. În realitate, spun aceștia, reducerea veniturilor populației afectează direct activitatea companiilor, care depind de consum pentru a-și susține operațiunile.
În acest context, dezbaterea privind înghețarea salariilor și efectele asupra economiei rămâne una deschisă, în condițiile în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, iar mediul economic resimte deja presiuni tot mai mari. Măsurile adoptate în perioada următoare vor fi decisive pentru evoluția pieței muncii și pentru stabilitatea economică a României.
