Guvernul condus de Ilie Bolojan a pus în consultare publică al doilea pachet de măsuri de austeritate, o reformă amplă și controversată a administrației publice, care include reduceri masive de personal, plafonări salariale și o dublare a impozitelor pe construcțiile ilegale. Anunțul a fost făcut de Ministerul Dezvoltării, instituție care gestionează pachetul legislativ și care susține că noile măsuri vor conduce la o economie bugetară semnificativă și la eficientizarea administrației centrale și locale.
6.000 de consilieri personali – concediați
Printre cele mai dure măsuri se numără reducerea cu 6.060 de posturi de consilieri personali ai demnitarilor, atât la nivel central, cât și local.
Această decizie va genera o economie bugetară estimată la 193,92 milioane lei în ultimele patru luni ale anului 2025 și peste 580 de milioane lei anual, conform notei de fundamentare.
Totodată, se prevede o reducere cu 20% a posturilor din cadrul instituțiilor prefectului, precum și redimensionarea efectivelor poliției locale în funcție de numărul locuitorilor fiecărei localități.
Limitări salariale și restructurări la vârf
Reforma mai vizează și plafonarea salariilor pentru șefii unor instituții cheie, precum președintele ANRSC, unde se estimează o economie anuală de peste 190.000 lei.
De asemenea, se reduc membrii consiliilor de administrație ai unor instituții precum ANL sau ANCPI, iar salariile și indemnizațiile acestora vor fi restrânse.
Schimbări pentru Poliția Locală și administrațiile mici
Noua reglementare stabilește un plafon clar privind personalul Poliției Locale:
• 1 post la 1.200 locuitori în orașe, comune, municipii și sectoarele Bucureștiului;
• 1 post la 6.500 locuitori la nivel județean și pentru municipiul București;
• Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu pot avea poliție locală decât dacă o pot finanța integral din venituri proprii.
Impozitul pe proprietate – majorări drastice și controale cu drone
Una dintre cele mai controversate măsuri vizează modificarea sistemului de impozitare a proprietăților.
Pentru construcțiile ilegale, impozitul va fi majorat cu 100% pentru o perioadă de cinci ani, începând cu anul următor constatării neregulii.
Se introduc și:
• majorări succesive ale impozitului cu 30% la fiecare 6 luni de întârziere pentru nedeclararea clădirilor;
• impozitare inclusiv pentru construcțiile ridicate cu autorizații expirate sau fără autorizații;
• verificări cu drone și imagini satelitare, care vor fi folosite ca probe în sancțiuni fiscale.
Măsuri suplimentare pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor
Guvernul propune și:
• limitarea salariilor prin grile unice în instituțiile subordonate Ministerului Dezvoltării;
• preluarea spațiilor excedentare de la RA-APPS pentru eficientizarea patrimoniului;
• transferul cheltuielilor centrelor militare către Ministerul Apărării pentru degrevarea bugetelor locale.
De asemenea, vor fi aplicate măsuri de executare silită inclusiv pe:
• venitul minim de incluziune (VMI) – începând din 2026;
• indemnizațiile asistenților personali – o decizie care a stârnit deja reacții din partea organizațiilor civice.
Administrație mai suplă și mai controlată
Reforma propune:
• rotirea obligatorie a funcționarilor publici din funcțiile sensibile, pentru a combate stagnarea și politizarea;
• evaluări multianuale bazate pe competențe;
• flexibilizarea descentralizării și a procedurilor de transfer al bunurilor publice;
• posibilitatea ca funcționarii să lucreze cu timp parțial în două instituții publice.
Autonomie fiscală mai mare pentru autoritățile locale
Unitățile administrativ-teritoriale vor avea atribuții sporite:
• drept decizional asupra jocurilor de noroc;
• posibilitatea de a impune taxe locale suplimentare;
• aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice;
• înființarea Fondului de Regenerare Locală, în limita a 5% din veniturile locale.
Un guvern în ofensivă sau în conflict cu bugetarii?
Pachetul de măsuri vine într-un context de presiune bugetară crescută, dar și de tensiuni sociale în creștere.
Sindicatele din administrație, urbanism și asistență socială pregătesc deja reacții, iar reprezentanții opoziției acuză Guvernul Bolojan de „dictatură bugetară”.
Rămâne de văzut dacă această ofensivă de reformare va aduce, așa cum promit autoritățile, o administrație mai eficientă și sustenabilă sau dacă valul de concedieri și taxe va lovi în echilibrul deja fragil al clasei mijlocii românești.
