Într-o decizie discretă, dar cu implicații financiare directe, România – prin operatorul național de transport gaze, Transgaz – a acceptat, alături de alți parteneri regionali, o reducere de 25% a tarifelor de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei pe ruta transbalcanică. Această măsură se aplică în perioada iunie – octombrie 2025, o fereastră critică în care statele europene își constituie rezervele strategice de gaze pentru iarnă.
Deși inițiativa este prezentată oficial drept un gest de „solidaritate regională”, impactul economic este asumat în mod disproporționat de statul român. Reducerea tarifelor înseamnă venituri mai mici pentru bugetul național într-un moment în care infrastructura energetică internă necesită investiții urgente, iar consumatorii români continuă să plătească prețuri ridicate la energie. Cu alte cuvinte, „solidaritatea” se face pe buzunarul contribuabilului român – în absența unor compensații sau a unui mecanism clar de echilibrare economică.
Hotărârea comună a operatorilor din Grecia (DESFA), Bulgaria (Bulgartransgaz), România (Transgaz), Republica Moldova (VestMoldTransgaz) și Ucraina (Gas TSO of Ukraine) a fost oficializată la sfârșitul lunii mai, fiind publicată inclusiv de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică din Chișinău. Potrivit documentului, se propune un produs integrat de rută care să permită transportul de gaze din Grecia către Ucraina în condiții financiare preferențiale.
Scopul declarat: sprijinirea Ucrainei în completarea stocurilor subterane de gaze, estimate la circa 5 miliarde de metri cubi până în toamnă, pentru a asigura alimentarea consumatorilor vulnerabili în iarna 2025–2026. Gazele ar urma să provină inclusiv din surse externe, precum gaz natural lichefiat importat din SUA.
Deși se invocă beneficii potențiale pentru toate țările implicate, realitatea este că România își asumă o pierdere bugetară sigură în numele unei solidarități fără garanții concrete, într-un context regional marcat mai degrabă de interese divergente decât de parteneriate egale.
Tariful integrat convenit vizează doar gazul cu destinația finală Ucraina, pentru necesitățile urgente ale acesteia, însă decizia poate aduce beneficii și celorlalte țări care l-au aprobat.
„Pentru a se asigura că produsul oferit va fi utilizat corect și numai în scopul livrărilor către Ucraina, participanților la licitație nu li se va permite accesul la punctele naționale virtuale de tranzacționare (PVT) și la punctele naționale de ieșire din țările situate pe ruta respectivă, cu excepția Ucrainei.”
Ținând cont de aceste restricții, „produsul de rută va fi oferit la un preț de rezervă egal cu suma prețurilor de rezervă aplicabile capacității lunare la punctele de import pentru luna respectivă, reduse cu 25% (46% pentru GTSOU). Acest lucru nu numai că va spori atractivitatea rutei, dar va contribui și la minimizarea efectelor negative ale barierelor financiare și ale provocărilor cu care se confruntă Ucraina”, se precizează în comunicat.
Importurile de gaze la tariful integrat ar putea spori rata de utilizare a infrastructurii operatorilor situate pe traseu. Acest lucru, la rândul său, ar duce la creșterea veniturilor pentru operatori, care vor fi generate din vânzarea capacității neutilizate până în prezent și, astfel, la o reducere a tarifelor de transport în beneficiul utilizatorilor sistemelor de transport al gazelor din Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina, se mai spune în comunicat.
Ruta transbalcanică – soluție pentru penuria de gaze în Ucraina
Aducerea gazelor de la terminale de gaze lichefiate (LNG) din Grecia până în R. Moldova și Ucraina, prin conducta transbalcanică, a fost testată anul trecut. Dar tranzitul, mai ales pentru Ucraina, era scump pentru că ruta trece prin alte patru țări.
În prezent, Ucraina importă gaze din alte direcții, prin Slovacia și Ungaria, dar are nevoie de mai mult pentru că se confruntă cu un deficit după o serie de atacuri lansate de Rusia în acest an, care i-au redus semnificativ producția internă de gaze.
„Ruta transbalcanică are un potențial semnificativ pentru a acoperi nevoile imediate ale Ucrainei… însă această rută trece prin cinci țări, iar aplicarea directă a tarifelor reglementate o face neatractivă din punct de vedere comercial comparativ cu alte opțiuni”, se spune într-un comunicat al ministerului ucrainean al Energiei, publicat în ajunul adoptării tarifului integrat redus. În comunicat se sugera că, în schimbul unor tarife mici, Ucraina poate oferi țărilor participante capacități de depozitare a gazelor pe teritoriul său.
R. Moldova stochează deja gaze în Ucraina
R. Moldova folosește deja depozite de stocare din Ucraina. Potrivit lui Victor Bânzari, consilier la întreprinderea de stat „Energocom”, Republica Moldova are în prezent stocate 47,2 milioane de metri cubi de gaze naturale, dintre care 22,5 în depozite din Ucraina, iar alte aproximativ 25 de milioane – în România.
Victor Bînzari a declarat pentru Europa Liberă că această cantitate ar fi suficientă pentru zece zile de iarnă, perioadă ce ar oferi autorităților suficient timp pentru a face achiziții de pe piață în timpul sezonului rece. Pe lângă acest volum stocat de Energocom, fiecare furnizor de gaze naturale care operează în R. Moldova are, la fel, depozitată o anumită cantitate de gaze. Astfel la cele 47 de milioane de metri cubi s-ar mai adăuga 80-100 de milioane.
Reprezentantul Energocom spune că procurarea unor cantități mai mari de gaze naturale în timpul verii, când prețurile sunt mai mici, nu este justificată, deoarece costul logistic, inclusiv depozitarea, poate depăși prețul de cumpărare a gazelor pe timp de iarnă.
De cât gaz are nevoie Ucraina
Guvernul de la Kiev estimează că Ucraina va trebui să importe cel puțin 4 miliarde de metri cubi de gaze pentru sezonul rece 2025/26. Analiști citați de Reuters și foști oficiali evaluează necesarul total la circa 6,3 miliarde.
Compania de stat Naftogaz a început deja achizițiile, contractând 300 milioane de metri cubi (mil. mc) de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA, prin compania poloneză Orlen, livrările urmând să fie făcute prin Polonia.
Rutele prin Polonia și Lituania sunt cele mai ieftine, însă capacitatea de import pe o conductă de interconectare poloneză este mică.
„După ce am renunțat la livrările de energie din Rusia, Ucraina, la fel ca partenerii noștri din UE, lucrează activ pentru a identifica rute alternative de aprovizionare cu gaze. În acest context, utilizarea rutei transbalcanice este foarte importantă”, a declarat ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, citat în același comunicat al ministerului de la Kiev.
