În contextul politic actual al Uniunii Europene, mai multe state sunt conduse de partide cu orientare naționalistă sau populistă de dreapta. De asemenea, anul 2025 este marcat de o serie de alegeri importante în diverse țări membre, inclusiv în România. Țări ale UE deja conduse de partide naționaliste:
1. Italia: Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d’Italia, conduce guvernul italian. Partidul său este cunoscut pentru pozițiile național-conservatoare și populiste de dreapta.
2. Ungaria: Prim-ministrul Viktor Orbán și partidul său Fidesz promovează politici național-conservatoare și eurosceptice, având o influență semnificativă asupra direcției politice a țării.
3. Austria: Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății din Austria (FPÖ), a fost însărcinat cu formarea guvernului, marcând o posibilă ascensiune a extremei drepte la conducerea țării.
4. Belgia: Bart De Wever, liderul Noii Alianțe Flamande (N-VA), a devenit prim-ministru în februarie 2025, fiind primul naționalist flamand care ocupă această funcție.
5. Țările de Jos: Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, a devenit cel mai mare partid în alegerile din 2023 și a intrat la guvernare în 2024.
6. Finlanda: Partidul Finlandezilor (Perussuomalaiset), de orientare naționalistă și populistă de dreapta, face parte din coaliția de guvernare, având o influență semnificativă asupra politicilor naționale.
7. Slovacia: Smer-SD, sub conducerea lui Robert Fico, a revenit la putere, adoptând o retorică populistă și naționalistă, ceea ce a stârnit îngrijorări privind direcția democratică a țării.
Alegeri electorale în țările UE în 2025, inclusiv România:
• Polonia: Alegeri prezidențiale programate pentru 18 mai 2025. Un al doilea tur va avea loc pe 1 iunie dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur. Aceste alegeri vor desemna succesorul președintelui Andrzej Duda.
• Germania: În urma alegerilor federale anticipate din 23 februarie 2025, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a fost ales în funcția de cancelar al Germaniei, succedându-i lui Olaf Scholz. Mandatul lui Merz marchează o schimbare semnificativă în politica internă și externă a Germaniei. sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Germania își propune să adopte o abordare mai proactivă și independentă în politica europeană și internațională, concentrându-se pe consolidarea apărării, revitalizarea economiei și redefinirea relațiilor cu partenerii tradiționali.
• Italia: Alegeri locale programate pentru 25 și 26 mai 2025, cu un al doilea tur pe 8 și 9 iunie, pentru reînnoirea administrațiilor municipale în 468 de comune, inclusiv 75 de municipii cu peste 15.000 de locuitori și 9 capitale de provincie.
• Cehia: Alegeri parlamentare anticipate programate pentru octombrie 2025, pentru a alege toți cei 200 de membri ai Camerei Deputaților.
• România: Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 4 și 18 mai 2025, după anularea scrutinului anterior din 24 noiembrie 2024. În primul tur, desfășurat pe 4 mai, George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a obținut 41% din voturi, iar primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a obținut 21%. Turul al doilea este programat pentru 18 mai 2025.
Ascensiunea partidelor naționaliste și populiste în Europa capătă o amploare tot mai vizibilă, inclusiv în România, unde candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În paralel, în mai multe state membre ale Uniunii Europene, formațiunile național-conservatoare au ajuns la guvernare sau dețin o influență majoră în parlamentele naționale și în cel european.
Cum influențează această schimbare politicile de la Bruxelles?
1. Veto național în deciziile europene
În Consiliul UE, unde se iau decizii majore privind bugetul, migrația sau politica externă, unele decizii necesită unanimitate. Lideri precum Viktor Orbán (Ungaria) sau Giorgia Meloni (Italia) pot bloca inițiative care nu corespund agendelor lor suveraniste, influențând indirect și deciziile care privesc România.
2. Un Parlament European cu o dreaptă radicală tot mai vocală
După alegerile europene din 2024, partidele de extremă dreapta au crescut semnificativ. Acestea pot forma alianțe care influențează desemnarea conducerii Comisiei Europene, dar și direcțiile de politică internă – de la climă și agricultură, până la drepturi și libertăți.
3. Alianțe între capitale “suveraniste”
Ungaria, Italia, Austria, Slovacia sau Țările de Jos au guverne dominate sau influențate de formațiuni naționaliste. Prin colaborare, pot forma o minoritate de blocaj în Consiliul European, afectând proiecte comune, inclusiv cele care implică fonduri europene pentru România.
4. Reconfigurarea UE: mai puțină integrare, mai mult control național
Vocea acestor lideri cere o „Uniune a națiunilor”, nu a birocraților. Se propune revenirea la o Europă în care fiecare stat decide mai mult și Bruxelles-ul intervine mai puțin. O astfel de viziune ar putea schimba profund regulile după care funcționează azi UE.
5. Propagandă, retorică și presiune publică
Partidele naționaliste au reușit să influențeze opinia publică europeană prin discursuri directe, simplificate și adresate nemulțumirilor concrete ale cetățenilor. Acest val de retorică anti-sistem prinde teren și în România, în special în rândul tinerilor și al populației dezamăgite de clasa politică tradițională.
Ce urmează pentru România?
Dacă un partid naționalist ca AUR va ajunge la guvernare sau va influența decisiv politica externă, România s-ar putea alătura grupului de state care contestă direcția actuală a Uniunii Europene. Acest lucru ar putea duce atât la tensiuni cu Bruxelles-ul, cât și la o renegociere a rolului țării în proiectele europene majore.
