Un val de critici a apărut în mediul online (în special pe celebrul TikTok) după restricțiile de circulație instituite în zona centrală a municipiului Târgu Jiu. Câteva reacții devenite virale încearcă să transforme un disconfort temporar, inevitabil în cazul unor investiții de asemenea amploare, într-un motiv de contestare a unor proiecte importante pentru viitorul orașului. Dar cât de mult ne dorim, de fapt, să evoluăm? Hai să fim realiști.
Se pare că ne dorim un oraș european, modern, cu infrastructură performantă, circulație fluentă și spații publice civilizate, dar, în același timp, am prefera ca toate aceste lucruri să apară peste noapte, fără utilaje, fără muncitori, fără șantiere și, eventual, fără să ne fie afectat nici măcar pentru câteva zile traseul obișnuit spre serviciu.
Realitatea este însă cu totul alta: dezvoltarea unui oraș presupune investiții, iar investițiile presupun lucrări. Uneori, lucrări complicate, care afectează temporar rutina zilnică a comunității.
Târgu Jiu nu poate rămâne captiv în trecut doar pentru că ne deranjează prezentul!
Începând cu 16 noiembrie, circulația rutieră în zona centrală a municipiului a fost reorganizată pentru continuarea lucrărilor la cele două pasaje pietonale subterane din zona Colegiului Național „Tudor Vladimirescu” și a magazinului Parâng.
Este o intervenție de amploare, care presupune inclusiv devierea rețelelor de electricitate, gaze, apă și canalizare, înainte de realizarea structurilor subterane propriu-zise.
Da, traficul este afectat. Da, șoferii trebuie să utilizeze rute alternative. Da, apar întârzieri și inconveniente.
Dar acestea sunt consecințele temporare ale unui proiect de infrastructură care nu se construiește pentru câteva zile de imagine, ci pentru următoarele decenii.
60 de milioane de euro fonduri accesate pentru schimbarea centrului municipiului!
Vorbim despre un proiect de aproximativ 60 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene, care prevede realizarea a trei pasaje pietonale subterane în zona centrală a municipiului Târgu Jiu.
Nu vorbim despre niște simple pasaje de traversare, ci despre o investiție complexă, cu aproximativ 6.000 de metri pătrați de spații subterane, lifturi, climatizare, sisteme de ventilație, grupuri sanitare și facilități pentru persoanele cu dizabilități.
Mai mult, aceste pasaje sunt concepute pentru a permite traversarea în siguranță a pietonilor, eliminând conflictele dintre fluxurile pietonale și cele auto din intersecțiile respective.
Obiectivul tehnic al proiectului este tocmai îmbunătățirea circulației auto pe axa est-vest, reducerea timpilor de deplasare și creșterea siguranței pietonilor.
Cu alte cuvinte, investiția nu a fost gândită pentru a îngreuna traficul, ci pentru a contribui la fluidizarea acestuia după finalizarea lucrărilor.
Iar asemenea proiecte nu se decid în funcție de comentariile apărute într-o zi pe Facebook. Ele au la bază documentații tehnice, studii de fezabilitate și soluții elaborate de specialiști.
Vrem dezvoltare, dar nu vrem să trecem prin perioada construcției?
Este o contradicție pe care ar trebui să o înțelegem cu toții. Nu poți cere infrastructură nouă, dar să te revolți de fiecare dată când începe un șantier. Nu poți pretinde că Târgu Jiu trebuie să arate precum un oraș european modern, dar să consideri inacceptabilă orice intervenție care presupune temporar restricții de circulație.
În ultimii ani, municipiul Târgu Jiu a avut acces la oportunități istorice și importante de finanțare europeană și guvernamentală, care au permis demararea unor investiții de amploare în infrastructură, transport public, unități de învățământ, spații verzi și modernizarea rețelelor edilitare.
Este o oportunitate de dezvoltare pe care orașul nu și-o poate permite să o trateze cu superficialitate.
Electricitate, gaze, apă, canalizare, infrastructură rutieră, transport public modern, parcuri și școli reabilitate – toate acestea înseamnă un proces de transformare urbană care nu se poate realiza fără intervenții concrete în teren.
Iar dacă ne dorim ca în următorii ani Târgu Jiul să arate și să funcționeze diferit, trebuie să înțelegem că perioada șantierelor face parte din acest proces.
Criticile sunt legitime. Dar și dezvoltarea trebuie judecată cu realism!
Desigur, cetățenii au dreptul să fie nemulțumiți de ambuteiaje, să solicite o semnalizare mai bună, să ceară soluții pentru fluidizarea traficului și să reclame eventualele deficiențe în organizarea lucrărilor.
Administrația locală trebuie să comunice transparent, să urmărească respectarea termenelor și să reducă la minimum disconfortul produs comunității.
Dar una este să critici modul în care este organizat un șantier și cu totul altceva este să prezinți însăși realizarea investiției drept o greșeală doar pentru că, temporar, nu mai poți circula pe traseul cu care erai obișnuit.
O postare virală poate aduna mii de reacții într-o zi. O investiție publică bine realizată poate schimba însă modul în care un oraș funcționează pentru generații întregi.
Poate că ar trebui să privim puțin mai departe de ambuteiajul de astăzi și să ne întrebăm cum vrem să arate Târgu Jiul de mâine.
Un oraș modern nu se construiește din comentarii, ironii și indignare pe rețelele sociale. Se construiește prin proiecte, finanțări, muncă și, inevitabil, printr-o perioadă în care trebuie să avem răbdare.
Nu trebuie să fim de acord cu fiecare decizie administrativă și nici să renunțăm la spiritul critic. Dar ar fi bine să nu confundăm disconfortul temporar al dezvoltării cu absența dezvoltării.
Pentru că, dacă vrem să rămânem la nivelul infrastructurii de acum câteva decenii, putem găsi întotdeauna motive să nu construim nimic.
Dacă vrem însă un Târgu Jiu modern, european, cu infrastructură adaptată nevoilor următoarelor generații, trebuie să acceptăm și efortul necesar pentru a ajunge acolo.
Viitorul unui oraș nu se judecă după ambuteiajele din perioada șantierelor, ci după ceea ce reușește să construiască pentru oamenii care trăiesc în el.


