Județul „dezastrului”, Gorj, este reprezentat în competiția națională „Destinația Anului 2026”, anunță cu mare fast, pe rețelele sociale, mai-marii conducători ai județului. Practic, Gorjul — județul cu două municipii: Motru, în care peste 10.000 de cetățeni tremură de frig în case și se spală la lighean cu apă încălzită pe aragaz, la oală (vezi dezastrul UATAA), și Târgu Jiu (un șantier permanent în care constructorii fac spoieli, nu lucrări) —, județul energetic în care CE Oltenia concediază mii de angajați și tinde spre închidere se laudă cu „o serie de obiective și destinații turistice care confirmă valoarea patrimoniului nostru natural și cultural”. Recent, Consiliul Județean Gorj a înscris oficial trei obiective: Rânca – la categoria „Stațiuni turistice”; Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara – la categoria „Tărâmul cunoașterii” și Hobița.
Unica excepție pozitivă o face satul Hobița, unde Primăria Comunei Peștișani a reușit să „scoată din mocirlă” satul natal al lui Constantin Brâncuși și este cam singura mândrie a județului în domeniul cultural și turistic.
Cât despre Rânca, este „stațiunea” care, sub înalta administrare a primarilor din Novaci și Baia de Fier, se scufundă mereu în apele menajere scurse de la un vecin la altul și din care agenții economici nu mai știu cui să-și vândă proprietățile și să fugă de acolo.
Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, înscris la categoria „Tărâmul cunoașterii”, este, într-adevăr, o capodoperă culturală națională, la care poți ajunge rupându-ți roțile la mașină pe drumurile „impecabile”.
De asemenea, granzii conducători ai județului anunță cu mare fast că „județul nostru este reprezentat și de alte destinații de prestigiu, înscrise în competiție”:
Municipiul Târgu Jiu – la categoria „Orașe care inspiră”;
Peștera Muierii – la categoria „Comori Naturale”;
Ansamblul Sculptural al lui Constantin Brâncuși – la categoria „Landmark”;
Zona Polovragi, care completează profilul turistic al județului prin patrimoniu natural și spiritual de excepție.
Din păcate, realitatea este alta. Oricât s-ar încerca prezentarea județului ca un mini Dubai, Tokyo, Monaco sau ce mai visează unii, Gorjul este județul în care antreprenorii privați mici și mijlocii își închid sau își mută afacerile pe capete, iar tinerii fug unde văd cu ochii și până unde îi țin picioarele.
Acum, conducerea județului „invită pe toți gorjenii, precum și pe cei care apreciază aceste locuri, să susțină destinațiile județului nostru. Fiecare vot contribuie la consolidarea imaginii Gorjului pe harta turistică a României și la dezvoltarea economică a comunităților locale” – se arată pe paginile de facebook ale Consiliului Județean Gorj.
În mesajul acestora se spune că „Gorjul nu participă doar pentru a fi prezent. Participă pentru a confirma ceea ce știm deja: este o destinație care merită descoperită și aleasă”.
Oare? Chiar aceasta este realitatea? Este Gorjul o destinație care merită descoperită și aleasă? Nu ar fi mai bine ca turiștii să fie îndemnați să viziteze Gorjul când vor avea pe unde să meargă fără să le iasă telescoapele prin capota mașinii sau fără să-și luxeze gleznele prin hârtoapele șantierelor din oraș? Oare, face bine “umflatul în pene” cu poze frumos colorate pe Facebook…?
