Episoadele recente în care localități din România s-au confruntat cu probleme la alimentarea cu apă potabilă nu trebuie tratate ca excepții, ci ca simptome ale unor vulnerabilități structurale care vor reapărea tot mai des, în lipsa investițiilor și a unei coordonări naționale coerente. Mesajul este transmis de Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei (ARA), într-un interviu acordat Profit.ro.
Într-un context în care România a investit, potrivit Profit.ro, peste 10 miliarde de euro în apă și canalizare, Vlaicu atrage atenția că decalajele istorice rămân semnificative, iar presiunea este amplificată de procedurile europene și de efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice.
„Nu sunt doar incidente izolate” – ce arată cazurile din Prahova și Dâmbovița
Întrebat direct dacă situațiile recente din Prahova sau Dâmbovița sunt accidente punctuale, Ilie Vlaicu susține că ele indică o problemă de sistem: „Nu sunt doar incidente izolate. Sunt semnale ale unor vulnerabilități structurale.”
Explicația tehnică este relevantă pentru a înțelege de ce, uneori, oprirea furnizării devine singura decizie responsabilă: o stație de tratare este proiectată pentru anumite intervale de debit și calitate a apei brute, iar când parametrii de intrare sar peste pragurile de proiectare, instalația poate fi depășită. În cazul Prahova, Vlaicu indică un exemplu extrem: turbiditatea ar fi ajuns la aproximativ 40.000 NTU, în condițiile în care stația era dimensionată pentru circa 5.000 NTU—o depășire „de ordin multiplu”.
Fonduri europene: avantaj clar pentru operatorii regionali
În interviul pentru Profit.ro, președintele ARA insistă că fondurile europene pentru apă și canalizare sunt, în practică, accesate în principal de operatorii regionali, care au acoperire teritorială mai mare, experiență și capacitate administrativă pentru proiecte de zeci sau sute de milioane de euro. În schimb, operatorii mici—care deservesc o localitate sau câteva comunități—au șanse mai reduse să îndeplinească cerințele tehnice și financiare ale unor proiecte de anvergură.
Tot aici, Vlaicu punctează că atragerea fondurilor europene în exercițiul financiar curent rămâne „vitală”, inclusiv pentru proiecte începute anterior și continuate prin programe succesoare (ex.: proiecte fazate din vechiul POIM).
Canalizarea și „infringement”-ul: costul rămânerii în urmă
O altă problemă majoră ține de conformarea la cerințele europene pentru colectarea și epurarea apelor uzate—zonă unde România se află deja sub presiunea procedurilor de infringement, pe fondul întârzierilor și al neconformităților din anumite aglomerări urbane.
În plus, Vlaicu atrage atenția asupra unui paradox frecvent: infrastructura se construiește (inclusiv cu finanțări consistente), dar gradul de conectare rămâne sub așteptări. Un obstacol concret îl reprezintă costurile de branșare suportate de gospodării, chiar dacă rețeaua publică ajunge până la limita proprietății.
De ce se mișcă greu lucrările: contracte rigide, risc mare, concurență cu autostrăzile
Pe zona de implementare, președintele ARA descrie un cumul de cauze: lucrări tehnice în subteran, riscuri geotehnice, interferențe cu alte utilități, proceduri riguroase și marje de profit mai mici decât în alte segmente din construcții. În plus, proiectele de apă/canal concurează direct cu domenii mai „atractive” financiar și politic, precum infrastructura rutieră sau sectorul imobiliar.
Concluzia sa este tranșantă: dacă România vrea accelerare, are nevoie de „un cadru contractual mai echilibrat”, „mecanisme rapide de plată” și o asumare clară, la nivel național, că infrastructura de apă și canalizare este prioritate strategică.
„Apa” ca infrastructură critică: de la utilitate publică la securitate națională
Dincolo de cifre și proceduri, Vlaicu cere o schimbare de paradigmă: o viziune unitară și coordonare reală între instituții, cu o asumare politică fermă a rolului apei în funcționarea statului. În contextul schimbărilor climatice și al presiunilor asupra resurselor, securitatea alimentării cu apă trebuie tratată drept infrastructură critică, cu miză strategică.
Sursa: Profit.ro – interviu cu Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei (ARA), publicat la 23 februarie 2026.
