Ministrul USR al Apărării, Radu Miruță, instituție care gestionează în prezent un credit de 16,8 miliarde de euro pentru înarmare — o sumă istorică, a vorbit aseară la Digi24 despre schimbarea naturii amenințărilor la adresa României și despre necesitatea adaptării legislației la ceea ce a numit „război hibrid”. Potrivit ministrului, investițiile clasice în armament greu nu mai sunt suficiente pentru a face față riscurilor actuale, deoarece conflictul modern se mută tot mai mult în spațiul digital și informațional.
„Nu este suficient să cumpărăm armament greu, nu este suficient să ne pregătim pentru tot felul de scenarii cu mânuirea armamentului, dacă nu reușim un lucru foarte la zi astăzi: să combatem dezinformarea. Războiul, astăzi, nu mai vine cu rachete balistice doar și vine, de foarte multe ori, printr-o ușă foarte toxică, care este cea electronică și care ajunge, cognitiv, să influențeze mase mari care pot strica ordinea”, a explicat Miruță la Digi24.
Ministrul a făcut referire și la noua lege a apărării naționale aflată în dezbatere parlamentară, despre care spune că va actualiza cadrul legal astfel încât România să poată răspunde inclusiv atacurilor hibride și campaniilor de manipulare.
„Nu e un lucru pe care trebuie să-l facă doar Armata Română… Noua lege a apărării naționale ține cont de ce există astăzi ca amenințări existente, inclusiv se definește amenințarea hibridă, inclusiv se vorbește despre dezinformare”, a precizat ministrul.
În același timp, Miruță a insistat că lupta împotriva dezinformării trebuie dusă fără a afecta drepturile fundamentale.
„Este un pericol imens, pe care trebuie să-l adresăm frontal, respectând cu sfințenie libertatea de exprimare… Libertatea de exprimare este sfântă, asociată uman, nu poate fi folosită de conturi false sau sisteme automate”, a subliniat el la Digi24.
Oficialul a avertizat că rețele coordonate de conturi false și sisteme automatizate pot influența masiv opinia publică, motiv pentru care statul trebuie să își adapteze rapid instrumentele legislative și strategice.
Declarațiile vin într-un context bugetar fără precedent pentru apărare, România gestionând un credit de 16,8 miliarde de euro pentru înzestrare, în timp ce dezbaterea despre modul în care România trebuie să răspundă amenințărilor hibride devine tot mai intensă.
