Instanțele de judecată au tranșat, din nou, unul dintre cele mai intens speculate subiecte politice din Târgu Jiu în ultimul an: așa-zisa „vânzare a Insuliței de pe Jiu”. Azi, 23 decembrie 2025, Tribunalul București a respins, pe fond și pe excepții, o nouă acțiune introdusă prin intermediul Fundației ECO-Civica, demers asociat public cu liderul PNL Târgu Jiu, Iulian Popescu. Soluția vine după ce o primă tentativă de anulare a hotărârii Consiliului Local fusese respinsă de Tribunalul Gorj și, definitiv, de Curtea de Apel Craiova.
Decizia Tribunalului București este fără echivoc: cererea a fost respinsă ca inadmisibilă și nefondată, s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a Municipiului Târgu Jiu, iar argumentele invocate nu au trecut testul legalității. Practic, toate încercările juridice menite să întrețină un scandal artificial în jurul vânzării terenului de sub Complexul Anna Events au eșuat succesiv, confirmând corectitudinea demersurilor administrației locale din Tg-Jiu.
Contextul este cu atât mai relevant cu cât tema „vânzării Insuliței” a fost transformată de Iulian Popescu într-un pilon central de campanie politică, odată cu relansarea sa electorală pentru un mandat de senator în 2024. Subiectul, prezentat public într-o formă alarmistă și adesea deformată, a fost utilizat pentru a induce ideea că Primăria Târgu Jiu ar fi „vândut orașul bucată cu bucată” sau că accesul cetățenilor pe insulă ar urma să fie restricționat. Mesajele au fost propagate inclusiv prin petiții online promovate contra cost, care, în pofida expunerii artificiale, au atras un număr modest de semnături și au demonstrat mai degrabă un eșec de strategie politică decât o mobilizare civică autentică.
Realitatea juridică și administrativă este însă cu totul alta. Nu se vinde nicio insulă de șapte hectare, nu se închide accesul public, nu se montează bariere și nu se percep taxe pentru promenadă. Este vorba exclusiv despre o suprafață de aproximativ 1,5 hectare, aflată în domeniul privat al municipiului, teren concesionat în urmă cu aproape două decenii și pe care s-a dezvoltat, prin investiții private de ordinul milioanelor de euro, un complex de agrement și evenimente care funcționează astăzi ca reper local.
Compania care operează complexul Anna Events a achitat concesiunea în avans, iar ulterior, pentru a-și securiza investiția realizată în mijlocul Jiului, a renunțat la acest beneficiu, pierzând sume consistente în favoarea bugetului local. În mod legal, a solicitat exercitarea dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenului de sub construcții. Evaluarea realizată de Primăria Târgu Jiu a stabilit un preț de 144 de euro pe metru pătrat, rezultând o sumă totală de peste 2,5 milioane de euro, plătibilă integral, fără facilități sau concesii.
Din punct de vedere legal, procedura este expres prevăzută de Codul administrativ și de OUG nr. 57/2019. Vânzarea către preemptor a unui teren din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale este perfect legală, atâta vreme cât sunt respectate procedurile și prețul nu este unul derizoriu. Exact acest lucru a fost confirmat, indirect dar ferm, de instanțele de judecată care au respins toate acțiunile formulate împotriva hotărârii Consiliului Local.
În paralel cu ofensiva mediatică, prin intermediul susținătorilor și colaboratorilor săi, Iulian Popescu a încurajat atacarea în instanță a hotărârilor Consiliului Local Târgu Jiu. Justiția nu s-a lăsat însă antrenată în jocuri politice și a judecat exclusiv pe bază de probe și prevederi legale. Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova și, recent, Tribunalul București au respins pe rând toate acțiunile formulate, calificându-le ca nefondate sau inadmisibile.
Contrastul dintre verdictul instanțelor și discursul politic promovat de Iulian Popescu este evident. Același politician care, în apariții publice anterioare, admitea legalitatea vânzării și o critica doar sub aspectul oportunității, a ajuns ulterior să invoce pretinse ilegalități, într-o tentativă transparentă de a menține subiectul în atenția publică. Justiția a clarificat însă definitiv situația, lăsând fără suport juridic acuzațiile vehiculate în spațiul public.
În acest context, Primăria Târgu Jiu și compania care operează complexul de pe Insulița Jiului ies întărite, atât din punct de vedere legal, cât și instituțional. Administrația locală a demonstrat că a acționat în limitele legii, protejând interesul public și valorificând corect patrimoniul municipiului, iar investiția privată a contribuit la transformarea unei zone abandonate într-un spațiu funcțional, deschis comunității.
Ceea ce rămâne, în schimb, este imaginea unei teme electorale construite pe exagerări, confuzii și temeri induse artificial, demontate rând pe rând de instanțele de judecată. După două eșecuri clare în justiție, „scandalul Insuliței” pare să fi ajuns la finalul său firesc, acolo unde ar fi trebuit să fie de la început: în zona faptelor și a legalității, nu a speculației politice.
Ceea ce nu putea fi spus deschis, la acel moment, din rațiuni jurnalistice, dar circula insistent pe surse, este faptul că întregul scandal ar fi avut un obiectiv mult mai pragmatic: exercitarea de presiuni asupra antreprenorului local care operează complexul pentru a-l determina să susțină electoral echipa PNL. Presiunile nu au dat rezultat, iar motivul era simplu: operatorul economic își exercita un drept legal, acela de a cumpăra terenul de sub propriile investiții, fără a datora nimănui favoruri politice.
