Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, iar potrivit Ministerului Finanțelor, suma totală a crescut cu aproximativ 30 de miliarde de lei într-o singură lună, ajungând la peste 1.070 miliarde lei. Conform calculelor prezentate de Antena 3 CNN, povara se traduce printr-o îndatorare de aproximativ 56.000 de lei pentru fiecare român, echivalentul a zece salarii medii pe economie.
Depășirea nivelului de 55% din PIB activează prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare, ceea ce presupune înghețarea salariilor și pensiilor. Cum România se apropie rapid de 60%, economiștii avertizează că blocarea acestor venituri ar putea fi una de durată, peste deciziile deja anunțate pentru anul următor. Specialiștii consultați de Antena 3 CNN atrag atenția că modelul actual — bazat pe împrumuturi masive, dobânzi ridicate și reforme amânate — nu mai este sustenabil. Analistul financiar Adrian Negrescu avertizează că România riscă să nu mai poată fi finanțată pe piețele externe dacă nu implementează urgent reformele promise, în special în administrația publică. El indică drept cauze majore deficitele structurale și liberalizarea pieței de energie, care ar fi afectat puterea de cumpărare.
La rândul său, economistul Radu Soviani afirmă că măsurile recente au împovărat excesiv populația activă și au contribuit la inflația ridicată și la scăderea nivelului real de trai. Potrivit acestuia, 100 de lei din 2022 mai valorează în 2025 doar 68 de lei, iar presiunile economice vor continua și anul viitor.
Economistul Adrian Măniuțiu subliniază că România traversează pentru prima dată în ultimul deceniu o scădere a salariului mediu real, o stagnare a consumului și amânarea investițiilor, ceea ce amplifică riscurile pentru piața muncii. Acesta consideră urgente reforma administrativ-teritorială și revizuirea sistemelor de pensii și TVA.
În contraste cu aceste avertismente, premierul Ilie Bolojan a prezentat datele guvernamentale pentru trimestrul III din 2025, susținând că „România se află pe drumul cel bun”, pe baza creșterii veniturilor și reducerii cheltuielilor statului.
De partea cealaltă, fostul premier, Victor Ponta, trage și el un semnal de alarmă spunând că:
“Când am scăzut TVA-ul în 2014–2015 am avut încasări mai mari la Buget, o scădere a evaziunii fiscale, un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară!
Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal” 😱😱😱! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”
