Activitatea instanțelor din județul Gorj va fi reluată începând de marți, 22 octombrie 2025, potrivit hotărârii adoptate astăzi de Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Gorj. Decizia vine după aproape două luni de proteste ale magistraților din întreaga țară, generate de modificările legislative privind pensiile de serviciu și statutul judecătorilor și procurorilor. În cadrul ședinței, președinta Tribunalului Gorj a propus reevaluarea măsurii de suspendare parțială a activității, dispusă prin Hotărârea nr. 5 din 26 august 2025. După dezbateri, majoritatea judecătorilor au votat pentru reluarea activității, cu 38 de voturi „pentru” și doar două „împotrivă”.
Judecătorii gorjeni au subliniat, în documentul oficial, că „existența unor modificări frecvente și de substanță ale normelor ce reglementează statutul judecătorilor și procurorilor încalcă în mod grav independența justiției”. Aceștia au reiterat necesitatea ca orice proiect legislativ care privește justiția să fie adoptat cu respectarea principiilor loialității constituționale, transparenței și consultării reale a corpului de magistrați.
„Un corp al magistraților lipsit de componentele legislative ce îi asigură independența reală, inclusiv financiară, nu va mai avea forța necesară pentru a garanta drepturile și libertățile fiecărui cetățean, inclusiv în raporturile acestuia cu statul”, se arată în hotărârea adoptată.
Judecătorii au amintit și faptul că proiectul de lege pentru modificarea pensiilor de serviciu a fost declarat în totalitate neconstituțional, fapt ce a determinat reevaluarea formei de protest.
Context național
Reluarea activității la Tribunalul Gorj se aliniază unei tendințe similare la nivel național, mai multe instanțe din țară hotărând în ultimele zile suspendarea protestului și revenirea treptată la programul normal de judecată.
Prin această decizie, se urmărește reluarea activității judiciare în condiții normale, cu respectarea dreptului cetățenilor la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, fără a renunța însă la poziția de principiu privind apărarea independenței sistemului judiciar.
