Guvernul Bolojan declanșează o restructurare de amploare în educație: peste 900 de directori de școală, împreună cu echipele administrative formate din contabili, administratori și secretare, vor fi înlăturați din funcții. Noua lege fiscal-bugetară ridică pragul minim de elevi necesar pentru ca o școală să beneficieze de personalitate juridică de la 300 la 500, ceea ce înseamnă, de facto, comasarea a sute de unități școlare la nivel național și dispariția conducerii proprii în multe dintre ele.
Ministrul Educației, Daniel David, a confirmat public această „restructurare strategică”, pe care o consideră necesară pentru a pune capăt fragmentării excesive din sistemul de învățământ. Potrivit estimărilor sale, 900 de directori își vor pierde funcțiile, alături de personalul administrativ care deservește școlile vizate. „Ei nu rămân pe drumuri, fiindcă sunt profesori și se vor întoarce la catedră”, a declarat ministrul la Digi24, încercând să atenueze șocul anunțului. Totuși, pierderea acestor posturi echivalează cu o tăiere masivă a structurii de conducere din educație, fără precedent în ultimele decenii.
Reforma anunțată vizează o concentrare agresivă a resurselor în centre educaționale mai mari, cu scopul declarat de a eficientiza sistemul și de a reduce cheltuielile publice. În realitate, pentru sute de comunități rurale și urbane mici, această decizie poate însemna începutul sfârșitului pentru școlile locale. Lipsa personalității juridice va transforma multe dintre ele în simple secții subordonate altor unități, fără autonomie și fără reprezentare în luarea deciziilor. Practic, se va instala un centralism educațional care poate rupe și mai mult legătura dintre școală și comunitate.
Guvernul Bolojan împinge o reformă dură, cu mize politice și bugetare uriașe, dar care lasă în urmă incertitudine, nemulțumire și o întrebare majoră: poate fi educația eficientizată prin tăieri de posturi și comasări administrative, fără să plătească elevii și profesorii prețul real?
