Guvernul Bolojan cumpără rachete Mistral de 2 miliarde de euro, în timp ce populația plătește taxe mai mari. Practic, prioritizează achizițiile militare franceze, în detrimentul transparenței și al echilibrului bugetar. În timp ce noul program de guvernare al cabinetului Ilie Bolojan anunță creșteri semnificative de taxe, impozitări suplimentare și reduceri de personal în sectorul bugetar, executivul pare să fi găsit fonduri generoase pentru achiziții militare. O decizie controversată prevede achiziționarea, fără licitație finalizată, a sistemelor antiaeriene Mistral din Franța, în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.
Potrivit documentului oficial publicat luni, Guvernul intenționează să înzestreze Armata Română cu rachete Mistral, produse de compania franceză MBDA, prin programul european SAFE – Security Action for Europe. Aceste rachete, cu rază de acțiune de până la 7,5 km și o eficiență declarată de 97%, sunt deja utilizate de mai multe state NATO, însă în România decizia achiziției ridică semne de întrebare.
Întâlnirile de la Paris și „tichia de mărgăritar” militară
Contextul deciziei duce înapoi la începutul anului, când Ilie Bolojan, aflat în postura de președinte interimar, a efectuat două vizite oficiale la Paris – pe 19 și 27 februarie – unde s-a întâlnit cu Emmanuel Macron. Deși prezentate ca întrevederi diplomatice în cadrul unui summit european dedicat securității și Ucrainei, în culise s-au negociat angajamente ferme privind achiziții militare din Franța.
Fără a aștepta finalizarea licitației derulate de Romtehnica, guvernul a inclus explicit în programul său angajamentul de a cumpăra rachetele Mistral. Alte oferte, inclusiv cele din Statele Unite, ar fi fost respinse sau amânate, ceea ce a alimentat suspiciunile de favoritism.
Lipsă de transparență, decizie politică sau „tain diplomatic”?
Surse politice și din zona de apărare acuză lipsa de transparență și graba suspectă în asumarea unei achiziții de o asemenea anvergură financiară, într-un moment în care românii sunt chemați să „strângă cureaua”. Guvernul justifică investiția prin contextul geopolitic tensionat și nevoia de consolidare a apărării antiaeriene, însă forma în care a fost făcut anunțul – direct prin programul de guvernare, fără o dezbatere reală sau consultare parlamentară – stârnește critici.
Este tot mai clar că „nota de plată” a vizitelor diplomatice la Paris a fost livrată sub forma unei comenzi militare consistente, cu ecouri politice puternice atât în relațiile externe, cât și în politica internă.
În loc să echilibreze nevoile de securitate cu cele sociale și economice ale țării, guvernul Bolojan pare să fi ales calea angajamentelor externe netransparente, în detrimentul unui proces competitiv, bazat pe criterii clare de eficiență și costuri. Achiziția rachetelor Mistral de 2 miliarde de euro, în plin val de măsuri de austeritate, devine astfel nu doar un simbol al unei strategii de securitate discutabile, ci și o întrebare deschisă despre prioritățile reale ale noii guvernări.
