Astăzi, 24 iunie, România sărbătorește una dintre cele mai încărcate zile din punct de vedere spiritual și simbolic: Sânzienele – sau Drăgaica – o sărbătoare populară cu rădăcini precreștine, dar și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită de Biserica Ortodoxă.
Sânzienele sunt zâne bune, protectoare ale pământului și aducătoare de fertilitate, dragoste și belșug. Se spune că în noaptea dinaintea acestei zile, cerurile se deschid, iar spiritele devin vizibile pentru cei curați la suflet.
Obiceiuri și ritualuri
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este împletirea cununilor din flori galbene de sânziană. Fetele tinere le poartă pe cap sau le aruncă peste casă. Dacă acestea rămân pe acoperiș, e semn că fata se va mărita curând.
Un alt obicei este acela al busuiocului pus sub pernă, în noaptea de 23 spre 24 iunie. Se crede că astfel, fetele își pot visa ursitul. Este una dintre cele mai răspândite superstiții populare, prezentă chiar și în zone urbane.
În unele sate, încă se aprind focuri ritualice în seara din ajunul Sânzienelor. Tinerii sar peste foc, iar bătrânii ard plante de leac pentru purificare și protecție.
De asemenea, această zi este considerată ideală pentru culesul plantelor medicinale – busuioc, pelin, mușețel, sunătoare – care, se spune, au cea mai mare putere tămăduitoare acum.
Interdicții
Tradiția spune că nu este bine să lucrezi în această zi: nu se coase, nu se spală și nu se lucrează pământul. Cine nu respectă sărbătoarea riscă să fie „pedepsit” de Sânziene, prin boli sau necazuri.
Semnificații adânci
Sânzienele reprezintă, în fond, celebrarea feminității, a fertilității și a legăturii dintre om și natură. În această perioadă, când vara este în plină maturitate, credințele populare se întâlnesc cu cele religioase, într-o zi care unește sacralul cu magia ancestrală.
