În această seară, de la orele 20:00, satul natal al lui Constantin Brâncuși își depășește granițele geografice și devine un punct cardinal pe harta culturală a României. Casa-Muzeu de la Hobița găzduiește concertul „Rapsodiile”, etapă memorabilă a Turneului Național Stradivarius, în care muzica lui George Enescu și George Gershwin se împletește cu spiritul sculptorului gorjean într-o structură sonoră și vizuală unică.
Evenimentul vine la doar două săptămâni după recitalul susținut de Alexandru Tomescu în Capela Sixtină, la Vatican, în prezența Papei Leon XIV – o ocazie în care violonistul român a prezentat Bach și celebra „Baladă” de Ciprian Porumbescu pe vioara Stradivarius Elder-Voicu. Ecoul emoției trăite acolo se va regăsi în energia concertului de la Hobița.
Ediția a XVIII-a a Turneului Stradivarius poartă titlul „Rapsodiile” și îi este dedicată lui George Enescu, la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate. În total, 22 de concerte vor poposi, până la sfârșitul verii, în spații rurale și urbane din toată țara, iar la Hobița publicul va asculta o transcripție inedită pentru vioară și chitară clasică a celor două Rapsodii de Enescu și a Rhapsody in Blue de Gershwin, realizată de chitaristul Dragoș Ilie.
În centrul atenției se află vioara Stradivarius Elder-Voicu (1702), obiect de Patrimoniu Național, categoria Tezaur, pe care a cântat Ion Voicu vreme de două decenii și pe care Alexandru Tomescu o mânuiește din 2007 – instrumentul va rămâne la dispoziția sa cel puțin până în 2029, oferind publicului românesc șansa rară de a asculta sunetul autentic al școlii cremonese.
Concertul se desfășoară sub umbrela „Rapsodia Florilor”, un proiect construit de Consiliul Județean Gorj, Primăria și Consiliul Local Peștișani, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, Asociația Discover Peștișani și Momente Divine. Curtea casei părintești a lui Brâncuși va fi transformată într-o instalație florală spectaculoasă: note muzicale, siluete de instrumente și motive brâncușiene modelate din flori reconfigurează spațiul în care sculptorul „a pășit pentru prima dată” și adaugă muzicii o experiență multisenzorială.
Prin întâlnirea dintre patrimoniul muzical al lui Enescu, rafinamentul lutierului Stradivari și forța vizuală a operei brâncușiene, Hobița devine, pentru o seară, un laborator al autenticității românești. Este o pledoarie pentru dialogul dintre natură și cultură, dintre rural și universal, și o invitație adresată publicului de a redescoperi rădăcinile unui patrimoniu care respiră, evoluează și rămâne viu prin artă.
