Joi, 22 mai, Curtea Constituțională a României a validat oficial rezultatul alegerilor prezidențiale, într-o ședință fulger de doar 10 minute, în prezența președintelui ales, Nicușor Dan, și a președintelui interimar, Ilie Bolojan – vehiculat tot mai insistent ca viitor premier. Momentul formal a declanșat automat procedura de învestire a noului șef al statului, după respingerea definitivă a contestațiilor depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
O fotografie mai veche, un gest actual
Imaginea care a început să circule masiv în spațiul online a adăugat un strat de interpretare politică neașteptată. În fotografie, Nicușor Dan – într-un cadru mai vechi – apare în poziție de profundă reverență în fața actualului președinte al CCR, Marian Enache, fost consilier și diplomat în epoca postcomunistă, cu un trecut controversat. După ce a fost consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu (1993) a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova (1993-1996).
Ironic sau nu, tot Enache este cel care, în decembrie 2024, a semnat în calitate oficială anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale – decizie care a ridicat suspiciuni serioase de ingerință politică în favoarea unui candidat susținut tacit de vechile structuri.
„Aceasta poate să fie una dintre imaginile care să creioneze aceste alegeri. Nicușor mulțumind unui fost securist care a ajutat la lovitura de stat din 2024. Două nulități puse de sistem în slujba UE”, afirmă activistul Remi Mănoiu, cunoscut pentru pozițiile sale vehement anti-globaliste și care s-a făcut remarcat la Marșul Normalității (anti-LGBT).
Deși etichetările acestuia sunt excesive, opinia reflectă o stare de nemulțumire reală și larg răspândită în rândul alegătorilor anti-sistem.
De la “anti-sistem” la guvern tehnocrat cu partide vechi?
Contradicțiile devin și mai vizibile în contextul în care Nicușor Dan, considerat de mulți alegători un exponent al votului anti-sistem, pare să își pregătească echipa de guvernare alături de figuri consacrate ale establishmentului: Ludovic Orban, Eugen Tomac, Vlad Alexandrescu, Sorin Costreie sau economistul Bogdan Glăvan. O serie de specialiști și foști lideri ai USR, PMP sau Forța Dreptei au fost prezenți la ceremonia de la CCR, consolidând ipoteza unui guvern mixt – tehnocrat în aparență, dar alimentat politic de partidele tradiționale.
Unii alegători anti-sistem (din ambele tabere: progresistă și conservatoare/suveranistă) spun că se simt trădați, iar votul lor pare deturnat în favoarea unui „sistem reciclat”.
Reamintim că, joi, la festivitatea de “înscăunare” a noului președinte, lui Nicușor Dan i-au mai fost alături și apropiații politici: Ludovic Orban (președinte al Forța Dreptei și fost președinte PNL), Eugen Tomac (președinte PMP), Cătălin Drulă (fost președinte USR), Vlad Alexandrescu (fost ministru al culturii), Cristian Seidler (fost deputat USR), Vlad Gheorghe (fost europarlamentar), precum și câțiva specialiști din echipa de campanie a noului președinte, ca Bogdan Glăvan (economist) sau Sorin Costreie (profesor din zona academică).
În același timp, surse politice vorbesc despre un pact de coabitare extins, care ar include și UDMR, dar și o parte din actualul PSD. Iar în acest punct, cei care au votat “schimbarea” în noiembrie 2024 și în mai 2025 ridică semne de întrebare: cât din sistem s-a schimbat cu adevărat?
De altfel, în spațiul public dar șimpolitic se discută tot mai des despre implicarea unor rețele de influență fost-securiste (indirect sau prin susținători politici) sau de posibila intervenție a unor parteneri externi în resetarea candidaților după anularea turului 2.
CCR – un actor politic sau un arbitru formal?
După anularea turului 2 în 2024 și acum, odată cu respingerea contestațiilor din partea AUR, Curtea Constituțională rămâne, fără dubii, un actor de primă mână în peisajul decizional. Validarea rapidă a alegerilor, în absența unei anchete publice legate de posibilele nereguli semnalate, întărește percepția că CCR joacă mai mult rolul de sigiliu formal pe decizii deja asumate politic.
Marian Enache, liderul acestei instituții, a reușit astfel, într-un singur an, să influențeze decisiv ambele episoade electorale care au marcat România contemporană. Iar gestul de reverență al noului președinte în fața sa – fie el vechi, simbolic sau întâmplător – poate fi interpretat de istorie într-un mod cât se poate de ironic.
Decizia de anulare a turului 2 din decembrie a fost percepută de mulți ca o intervenție brutală a CCRîntr-un proces electoral legitim, susținându-se că ar fi fost o “lovitură de stat constituțională”.
Ieri, CCR a respins toate contestațiile, în doar câteva ore, fără o anchetă publică sau un raport detaliat, ceea ce a alimentat suspiciunile privind un proces netransparent.
Puterea s-a schimbat. Sistemul? Rămâne de văzut.
Deși victoria lui Nicușor Dan a fost validată oficial, iar procesul de învestire este în desfășurare, rămâne întrebarea esențială: ce fel de președinte va fi Nicușor Dan? Reprezentantul unei rupturi față de vechile rețele de influență sau doar o altă piesă într-un sistem care și-a conservat esența?
Pentru moment, fotografia din trecut pare să fi devenit metafora perfectă pentru prezentul politic: o țară care a votat împotriva sistemului, dar care se trezește cu vechii actori în poziții-cheie. Obediența din fotografie – simbolică sau reală – ar putea deveni amintirea cea mai sinceră a acestei tranziții de putere.
