Amărâții plătesc, baștanii încasează!
În ultima perioadă vedem o mulțime de persoane sancționate pentru nerespectarea restricțiilor din pandemie, dar foarte puține cazuri în care să fie trași la răspundere conducătorii instituțiilor care nu-și fac treaba sau o fac de formă.
Odată cu instaurarea stării de alertă pe teritoriul României parlamentarii au stabilit prin Legea nr. 55/2020 și atribuții pentru anumite instituții în domeniul asigurării respectării măsurilor de restricție în contextul prevenirii și combaterii Covid-19.
Competențe diferențiate au fost alocate de la organele de poliție și jandarmi până la Comitetele pentru Situații de Urgență, Direcțiile de Sănătate Publică Inspectoratele Teritoriale de Muncă și lista poate continua, fiecare având nominalizate prin Legea nr. 55/2020 competențe precis stabilite.
Nu puține sunt cazurile în care am dat peste funcționari publici care habar n-au că încă de anul trecut li s-au trasat atribuții suplimentare pentru perioada stării de alertă și, surpriză, mai efectuează și controale. Alții, în schimb, cunosc foarte bine existența atribuțiilor actuale, dar în mod voit nu le aplică sau le aplică preferențial, probabil în funcție de obligații personale ori alte interese.
De exemple de incompetență în rândul funcționarilor publici sau de corupție nu ducem lipsă în România ultimilor ani precum nici de cazurile în care sunt ținuți în funcții publice tot felul de personaje fie din cauza relațiilor politice fie din cauza șpăgilor.
DE EI CINE SE IA? PEȘTELE SE ÎMPUTE DE LA CAP.
În mod normal ierarhizarea funcțiilor publice presupune și controlul subalternilor, dar, “cei mici” se apără cu vechea poveste: “așa ne cere sau ne spune șeful să facem”.
Dar pe șefu’ cine-l trage la răspundere? Răspunsul este unul cât se poate de simplu: dacă nu superiorii săi (cu care de obicei se află “într-o relație”… de ploconeală sau pupici în partea dorsală), organele judiciare.
CE PREVEDE CODUL PENAL?
În cazurile simple, pentru neglijența în serviciu funcționarul riscă închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă.
Situația se agravează în cazul abuzului în serviciu atunci când fapta funcționarului public se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani .
Dacă, în schimb, funcționarul se mai și “dedulcește” la ceva foloase (bunuri, servicii, etc…) sau chiar bani, pentru “serviciile prestate” în favoarea cuiva, vorbim despre infracțiuni de corupție, pedepsite cu ani grei de închisoare.
CUM SE PUN LA ADĂPOST VULPOII INSTITUȚIILOR ÎN PANDEMIE
Simplu, dispun controale de formă sau anunță dinainte pe patronul “plătitor”, apoi emit comunicate de presă prin care “aruncă proștilor cu spoiala-n față”.
Da, este adevărat, unele instituții au la conducere “vulpoi”, bine angrenați în realitate și în relații, care speculează unele situații pentru a obține beneficii substanțiale. Vulpoii de obicei se folosesc și de cârtițele din alte instituții pentru a beneficia de informații și a-și planifica acțiunile.
